Corespondenta de la Bruxelles: Mii de romani ucisi cu sange rece - Pagina ascunsa a istoriei noastre care a ajuns in Parlamentul European

Miercuri, 06 Aprilie 2016, ora 10:05
13133 citiri
Corespondenta de la Bruxelles: Mii de romani ucisi cu sange rece - Pagina ascunsa a istoriei noastre care a ajuns in Parlamentul European

Masacrul de la Fantana Alba - cunoscut ca un "Katyn romanesc" - este o pagina neagra si insangerata in istoria poporului roman: 3.000 de romani au fost strapunsi, in 1941, de gloantele soldatilor sovietici. Ranitii au fost ingropati de vii, alaturi de cei deja morti, intr-o serie de gropi comune pregatite dinainte.

Cu prilejul comemorarii a 75 de ani de la masacru, evenimentele de la 1 aprilie 1941 sunt cunoscute acum si in inima Europei, transmite corespondentul Ziare.com la Bruxelles.

Europarlamentarul Siegfried Muresan organizeaza in perioada 4-8 aprilie 2016, la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, expozitia "Masacrul de la Fantana Alba. 75 de ani - pagina ascunsa a istoriei", care cuprinde fotografii care explica cronologic desfasurarea macelului, dar si marturii ale supravietuitorilor.

"Decenii intregi, autoritatile sovietice, apoi cele ruse, au incercat sa ne convinga ca la Fantana Alba nu a avut loc niciun masacru asupra romanilor care voiau sa se intoarca in patria-mama. 50 de ani dupa acel masacru, nu ne-a fost permis sa aflam, sa dezbatem, sa discutam despre aceasta pagina neagra din istoria Romaniei - uciderea a peste 3.000 de romani. (...)

Am considerat necesar sa organizam aceasta expozitie pentru a ne aduce noi aminte, precum si pentru a atrage atentia si colegilor din Parlamentul European, din celelalte state membre ale UE, asupra acestui masacru. Si pentru ca Europa sa stie ca Romania a platit scump decizia de a separa poporul roman, din Pactul Ribbentrop-Molotov", a declarat eurodeputatul roman in deschiderea evenimentului.

Foto: Ziare.com

Ce s-a intamplat la Fantana Alba

Dupa Pactul Ribbentrop-Molotov, mii de romani din nordul Bucovinei si Basarabia, teritorii cedate Uniunii Sovietice, incercau sa se refugieze in Romania. Soldatii sovietici au raspandit zvonuri cum ca romanilor le este permis sa se intoarca in patria-mama si sa treaca frontiera sovieto-romana.

Astfel, in duminica Pastelui din 1941, 3.000 de romani, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, cu dorinta de a trece granita sovieto-romana si de a scapa de teroare, au incercat sa ajunga in Romania. Pentru multi, acest drum a fost fara intoarcere.

Fotografia zilei: Masacrul de la Fantana Alba

Cand coloana de romani - care aveau steaguri albe si tricolore, icoane si cruci - a ajuns aproape de granita, soldatii sovietici au inceput sa traga cu mitralierele. Dupa masacru, ranitii au fost ingropati de vii, alaturi de cei deja morti, intr-o serie de gropi comune sapate inainte.

Cativa supravietuitori au fost arestati de NKVD, torturati si ucisi, ramasitele lor fiind ingropate la cimitirul evreiesc din Hliboca.

Dupa masacru, a fost declansata o operatiune vasta de represalii. Astfel, in noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, peste 13.000 de romani au fost ridicati din casele lor si deportati in Siberia si Kazahstan. Putini au fost cei care au supravietuit. Ca rezultat al emigrarii, asasinatelor si deportarilor, populatia romaneasca a regiunii Cernauti a scazut cu 75.000 de persoane intre recensamantul romanesc din 1930 si primul recensamant sovietic din 1959.

S-a afirmat ca aceste persecutii au facut parte dintr-un program de exterminare a populatiei romanesti, pus la cale de regimul sovietic.

Masacrul de la Fantana Alba a fost considerat tabu pana in anii '90. Decenii la rand orice referire la masacru sau orice comemorare a victimelor au fost interzise de autoritatile sovietice, mai apoi de cele ucrainene. Cele din urma au permis pentru prima data abia in anul 2000 oficierea unei slujbe religioase la Fantana Alba.

Marturiile supravietuitorilor

Expozitia comemorativa de la Bruxelles nu cuprinde numai fotografii-document, ci si marturii si povesti impresionante despre episodul sangeros de la Fantana Alba.

Dupa ce a batut atata drum pe jos, tata era obosit si flamand. Unchiul ne-a dat ceva de mancare, din care cauza am intarziat, nimerind undeva la coada coloanei. Asa am avut norocul sa scapam cu viata. Cand primii din coloana au urcat si soldatii au inceput sa traga, noi eram hat in urma, abia urcam dealul Siretului. Cateva cartuse ne-au suierat pe la ureche, impuscaturile se auzeau tot mai puternic. Tata m-a tras la pamant, mi-a spus sa nu ma misc... Am stat un timp ascunsi dupa dealul acela, apoi, cand s-a mai linistit, ne-am furisat spre Siret. Pana-n noapte am stat ascunsi intre rachite. Pe intuneric ne-am intors acasa..."
Petre Hutanu

Mai intai a aparut un soldat pe cal, cu un stegulet rosu. A somat de doua ori. A treia oara a fluturat steagul si a fugit cu calul. Atunci s-a declansat iadul. Ne asteptau cu zeci de mitraliere si sute de automate in gropi individuale, de aia nu i-am vazut, erau bine camuflati. Clantaneau groaznic mitralierele, cadeau oamenii ca mustele. Tasnea sange de peste tot. Lumea se calca in picioare. Ca o ironie, se vedea la un kilometru steagul romanesc, pe pichetul nostru de graniceri. Eu am avut hainele ciuruite, dar, manat de tata de la spate, am reusit sa iesim din bataia mitralierelor cat mai departe. Am fugit sa iesim in padure"
Gheorghe Holovati

Erau copii, copii erau pe brate si in traista, cum zicem noi. I-au impuscat. Cine a avut atunci grija de noi? Impuscat! Si care au cazut au cazut, care au fugit au scapat, pe unii i-au prins si i-au dus la inchisoare. Am fost ranit apoi. Strigau agitatorii: "Ridicati mainile sus, luati batiste si ridicati mainile sus si nu va vom impusca". Cand au tras cu mitraliere, primii noi am fost, au tras in jos si prin pantece, a fost mare tragedie. M-am sculat si am vazut mainile acelea si capetele acelea si cum se trageau oamenii cu mainile, fiecare se tragea la viata. Cand am cazut, un ofiter cu revolver impusca, nu era departe, la mitraliere. Impusca in mine ca intr-un animal. Cu ultimele puteri am fugit in padure. Saream, ca sa nu calc pe oameni, ca erau morti si unii inca vii.

Niciodata nu voi uita ce am vazut acolo, gramezile de oameni secerati de mitraliere. Erau movile de oameni, patru sau sase metri, erau patru movile. Erau raniti care i-o tras cu mitraliera, i-o trecut gloantele

Gheorghe Sidoreac

Suntem obligati sa ne cunoastem trecutul

1 aprilie 1941 este o zi tragica, care nu apare insa in paginile de istorie a romanilor. Dupa 75 de ani, nu se stie numarul exact al victimelor, iar o solicitare pentru infiintarea unei comisii de ancheta zace de un an in sertarele Parlamentului.

"Intre 1941, cand se intampla aceasta abominabila crima, si pana dupa Revolutie nu puteam vorbi, nu se putea mentiona, nu scria nimeni. De aceea, nu avem foarte multa istoriografie, nu avem foarte multa cercetare. Dupa '90, vecinii nostri ucraineni, pentru o scurta perioada, au blocat orice incercare de dialog, de intelegere a acestui fenomen, a acestui masacru. Apoi au inteles ca nu e vorba de raspunderea lor, au inceput sa produca mai multe file la dosarul respectiv", a declarat Mihai Nicolae, presedintele Institutului Cultural Fratii Golescu.

Acesta este de parere ca "noi, oamenii, suntem obligati nu numai sa ne cunoastem istoria pentru a ne jalona pasii, ci si pentru a intelege mai bine viitorul pe care ni-l construim. Fantana Alba si ce se intampla aici ne explica foarte bine de ce trebuie sa ne preocupe Europa. Masacrul e rezultatul intelegerii a doi conducatori abominabili".

Nicolae a dat si exemplul tragic al unei familii - mama, tatal si cei doi copii - care a vrut sa treaca frontiera spre partea romaneasca. Parintii erau cu pruncii in brate, in fata aveau icoane si prapuri.

"Mama cu tatal sunt mitraliati, raman doi copii orfani, de care se ocupa o matusa, Katrinca. Ii lasa sovieticii doua-trei luni, dupa care sunt deportati matusa Katrinca cu doi copii, unul de patru, altul de sapte ani. Amplitudinea terorii si a bestialitatii nu are margini, e Satana in toata desfasurarea lui, fotografiile vorbesc de la sine", a punctat Mihai Nicolae.

Citeste si:
Ce conduc politicienii care au promovat reducerea prețului la benzină. Mulți dintre ei nu au nici măcar mașină
Ce conduc politicienii care au promovat reducerea prețului la benzină. Mulți dintre ei nu au nici măcar mașină
Prețul carburanților a fost intens dezbătut de coaliția de guvernare, până ce s-a ajuns la soluția compensării cu 50 de bani (inițial fiind vorba de 1 leu). Mulți dintre politicienii care...
Un deputat spune că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2024. ”Pe mine mă încântă perspectiva întoarcerii în privat”
Un deputat spune că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2024. ”Pe mine mă încântă perspectiva întoarcerii în privat”
Un politician român spune că i-au ajuns două mandate de deputat în Parlamentul României și nu mai vrea să candideze pentru această funcție în 2024. Nu se lasă însă de politică....