Cristofor Columb, omul care n-a descoperit America

In ziua de 3 august 1492 se declansa cea mai indrazneata aventura a tuturor timpurilor: Cristofor Columb parasea portul spaniol Palos de la Fronterra, indreptandu-se spre un tarm necunoscut, departe in vest, unde va atinge din nou uscatul abia la 12 octombrie. Nu poti decat sa-ti scoti palaria, exclamand cu admiratie: iata omul care a descoperit America!

Nimeni nu poate pune la indoiala meritele faimosului Cristofor Columb, temerarul hotarat sa traverseze Atlanticul, numai din convingerea ca planeta este rotunda si cu speranta ca la malul celalalt il astepta tara aurului si a mirodeniilor.

Dar nici nu putem pretinde ca marele comandant al primei expeditii transatlantice este cu adevarat descoperitorul Americii si asta din cinci motive.

Cele cinci motive

Primul motiv. Cristofor Columb n-a atins niciodata cu piciorul lui continentul american. El a debarcat pe tarmul de est al unei insule, cea numita astazi Bahamas. Pe continentul american, a pasit abia in 1499 Amerigo Vespucci, al carui nume de altfel a si fost atribuit continentului american.

Al doilea motiv. Cristofor insusi n-a stiut ca a facut o descoperire. El a crezut pur si simplu ca a gasit un nou drum pentru a ajunge la tarmurile de est ale Asiei, pe care de altfel le si cauta. A murit convins ca gasise o a doua cale catre India.

Al treilea motiv. Studiind istoria vikingilor, cercetatorii au constatat ca islandezul Leif Erikson descoperise coastele Americii de Nord cu cinci secole inaintea lui Columb. Relatarile din lucrarea Vinlandsaga ar putea fi considerate simpla legenda, daca arheologii n-ar fi gasit recent urmele asezarilor pe care le-a amenajat islandezul intr-o zona atat de inospitaliera.

Al patrulea motiv. In anul 1929, a fost descoperita in palatul Topkapi din Istanbul o harta, mult anterioara lui Columb, care apartinuse amiralului turc Piri Reis si pe care figura tarmul vestic al Americii de Sud. S-a vehiculat si ideea ca insusi Columb ar fi detinut aceasta harta si ca pe baza ei pornise in aventuroasa expeditie. Pare verosimil: un om de talia lui Columb n-ar fi fost in stare sa demareze asemenea aventura, convins numai de forma rotunda a planetei.

Al cincilea motiv. Cercetari recente au descoperit in nordul Americii varfuri de sageti produse in Europa cu peste 10.000 de ani in urma. Singura explicatie este ca, in vremuri stravechi, stramtoarea Bering era acoperita de ghetari si se putea circula peste ea. In cautare de hrana, nomazii siberieni au trecut in Alasca.

Glorie si decadere

Vestea intoarcerii lui Columb a produs senzatie in Europa. Populatia se inghesuia pe chei, dornica sa-l vada pe amiral debarcand, sa priveasca eroicul echipaj, sclavii adusi de peste ocean si lazile incarcate cu aur, pe care de buna seama amiralul le aducea cu el.

Desi lazle erau putine iar amiralul nu aducea cu el decat opt bastinasi - restul pana la 25 decedasera pe drum - efectul a fost totusi de mare senzatie.

Curtea regala l-a finantat pentru o noua expeditie mai mare, care cuprindea o flota de 17 nave, un echipaj de 1.500 marinari, 12 misionari - pentruca "salbatecii" trebuiau urgent crestinati - cai, arme si provizii. Se astepta sa vina incarcat cu miordenii, intrucat atat Columb, cat si autoritatile regale erau convinsi ca expeditia ajunsese in India.

Dar intoarcerea n-a fost pe masura, nobilimea murmura in legaura cu uriasa cheltuiala si numai portectia regala l-a ferit pe Columb de razbunarea nobililor.

Nici a treia si a patra calatorie nu s-au aratat tocmai glorioase. Bastinasii se opuneau ca spaniolii sa extraga din pamant aurul lor, iar de crestinare nici vorba. Predicile misionarior ii lasau indiferenti.

Sfarsitul

In plus, regele influentat de curtea sa, l-a inlaturat pe Columb din functia de guvernator al insulei Espagnola si a inscaunat un altul, care l-a incatusat numaidecat pe amiral si l-a trimis in Spania, umilit astfel.

De atunci, Columb n-a mai navigat niciodata, si-a revendicat drepturi pe care regele nici n-a vrut sa le asculte si a pretins onoruri pe care nu i le-a dat nimeni. Afectat fizic si moral, Columb a cazut bolnav la pat. A murit in ziua de 20 mai 1506, la numai 55 de ani.

Ramasitile sale pamantesti au fost aduse la Sevilla, mai tarziu mutate la Havana, mutate la San Domingo si poate inapoi la Sevilla. Astazi nu stie nimeni cu exactitate unde se odihnesc osemintele celui mare vestit navigator al tuturor timpurilor.

Un cenotaf (mormant simbolic) a fost amenajat in catedrala din Sevilla. Dar exista pietre funerare si la Havana, si la San Domingo. S-ar putea ca adevaratele oseminte sa odihneasca in cu totul alta parte, undeva unde poate nu exista nici macar o piatra funerara.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...