"Dunarea subterana", fluviul de sub municipiul Constanta

Putina lume stie ca atestarea documentara a Constantei dateaza din anul 657 i.Hr., cand se confirma existenta unei colonii grecesti, cu numele Tomis. Legenda spune ca aici ar fi poposit Iason si argonautii sai, dupa ce furasera "Lana de Aur", in Caucaz.

Urmarit de flota regelui Colhidei, capetenia Aietes l-ar fi taiat in bucati pe fiul acestuia, pentru a-l obliga pe rege sa caute resturile, in vederea ceremoniei funerare, oferind astfel argonautilor ragazul necesar pentru a se refugia spre Bosfor.

De la greci la romani, de la romani la turci, de la turci la noi

Herodot, preocupat de originile denumirii Tomis, considera ca acesta se trage de la numele reginei Tomiris, conducatarea unei grupari scititce din zona Marii Negre.

Totusi traditia leaga toponimicul de lexicul grecesc, cu care se aseamana mai mult, sau mai putin, fara ca cineva sa poata documnta sub aspect istoric.

Cucerit de romani in anul 71 i.Hr (dupa unii, anul 46 i.Hr.), orasul a fost redenumit Constantiana, dupa numele sorei imparatului Constantin cel Mare. Aici si-a petrecut ultimii opt ani de viata poetul roman Publius Ovidius Naso (Ovidiu), expulzat de imparatul roman.

Dupa o anumita inflorire, cunoscuta in seclul XIII, datorita negotului desfasurat de genovezi, localitatea a intrat in incidenta dominatiei turcesti, ajungand un simplu sat, locuit de pescari si crescatori de oi si cai.

Importanta Constantei a inceput sa renasca abia la construirea caii ferate Cernavoda-Constanta si a celor doua porturi - unul la Dunare, altul la mare - in anul 1865, cu un deceniu si ceva inainte ca Dobrogea sa revina Romaniei.

Fluviul subteran - o realitate ignorata de multi

Integrarea Dobrogei la Regatul Romaniei, urmare razboiului ruso-turc, la care tara noastra a avut o importanta contributie, a insemnat o noua refigurare a intregii zone, inclusiv a portului, care a ajuns, in zilele noastre, cel mai important port din bazinul Marii Negre si unul din porturile mari ale Eurpei.

Multi turisti au observat ca orasul Constanta este unul din putinele localitati mari europene (310.471 locuitori si 276 loc./km²) care nu este asezata pe o sursa proprie de apa curgatoare. Orasul dispune de apa potabila suficienta, datorita unui fluviu subteran, care curge cu viteza foarte mica dinspre sud-vest spre nord-est, avand un debit comparabil cu cel al Dunarii.

Toata cantitatea de apa livrata populatiei este extrasa prin foraje din acest fluviu domol, care, de altfel, este cel mai important zacamant subteran de apa potabila din Romania.

Din acest motiv municipiul nu s-a aflat niciodata in situatia de a restrictiona consumul de apa potabila, chiar si in sezonul turistic, pe canicula sau seceta prelungita.

Se mai stie despre orasul Constanta ca este unul dintre putinele care trateaza apa potabila destinata populatiei, fara adaos de clor, numai prin efectul razelor ultraviolete. In tara noastre, este singurul oras care foloseste acest procedeu.

Podul care a legat tara cu marea

Evolutia demografica a Constantei se face remarcata prin caracterul ei exploziv, la scurt timp dupa preluarea administrativa a zonei de la autoritatile turcesti.

Aflat in atentia directa a regelui Carol I, dar si a guvernelor din acea vreme, portul a capatat o noua dimensiune prin prelungirea caii ferate Cnstanta-Cernavoda cu linia Cernavoda-Bucuresti, dupa realizarea podului de peste Dunare - de fapt, un complex de trei tronsoane - realizare a inginerului roman Anghel Salingny.

A fost o lucrare de mare indrazneala inginereasca, fiind considerat, in acea vreme, cel mai lung pod din Europa.

O impresionanta expansiune demografica

In noile conditii, orasul si implicit portul, au cunoscut o expansiune rareori intalnita in alta parte. Merita citate datele demografice, asa cum au rezultat din recensamanturi:

* Anul 1912 - 27.201 locuitori.

* Anul 1930 - 59.164 locuitori.

* Anul 1948 - 78.586 locuitori.

* Anul 1956 - 99.676 locuitori.

* Anul 1966 - 150.276 locuitori.

* Anul 1977- 256.978 locuitori.

* Anul 1992 - 350.581 locuitori.

Cifrele de mai sus nu includ zona metropolitana, cu o populatia fluctuanta, specifica litoralului si nici localitatile limitrofe, constituite in zona noului canal Dunarea-Marea Neagra.

Daca nu ne cauta turistii, de ce sa nu-i cautam noi pe ei?

Dar adevarata revigorare a zonei este de asteptat numai dupa o mai buna punere in valoare a potentialului turistic (Cazinoul, monumentul de la Adam Clisi, mozaicul roman, unic in Europa, cetatea Histria din apropiere, vinul de Murfatlar, muzeul de antichitati cu exponatele sale, Farul Genovez construit in anul 1860, statiunile Mamaia sau Neptun, tratamentele cu namol de la Techirghiol si multe altele)

Asta se poate intampla in anii urmatori, in deceniile urmatoare sau in secolele urmatoare. Depinde de noi, de alesii lor si bunele lor intentii, pe care sondajele le cam pun la indoiala.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...