Evreii si crimele antiromanesti: O controversa nerezolvata (I)

Pe 28 iunie 1940 ultimatumul este acceptat. Unitatile sovietice ocupa Basarabia, nordul Bucovinei si Tinutul Herta. Sunt impiedicate evacuarile, refugiatii sunt atacati si agresati, constransi sa nu plece, iar ostasii romani, prinsi si batjocoriti, unii ucisi. La aceste excese a contribuit si un numar insemnat de evrei.

Documentele vremii le-au consemnat fara tagada violentele si injosirile comise. Unii au pactizat cu trupele sovietice, in timp ce altii s-au dedat la acte barbare.

Evreii si crimele antiromanesti: O controversa nerezolvata (II)

Evreii si crimele antiromanesti: O controversa nerezolvata (III)

Evreii si crimele antiromanesti: O controversa nerezolvata (IV)

Intr-un raport aflat in arhivele Serviciului Istoric al Armatei, fondul Marelui Stat Major, Sectia 2 Informatii, dosarul 941, datat 7 iulie 1940, se enunta urmatoarele:

"Din relatarile tuturor refugiatilor din provinciile rapite reiese ca atitudinea manifestata de populatia evreiasca din aceste provincii atat fata de armata romana in retragere cat si fata de populatia civila ce se refugia, a luat forme care depasesc o imaginatie chiar divaganta.

Imediat dupa anuntarea ultimatumului sovietic si inainte de intrarea Armatei Rosii, in toate orasele basarabene si nord bucovinene ca la un consemn, s-au format grupuri de evrei inarmati, in majoritate tineret de ambele sexe, care numaidecat au inceput actiunea terorista.

Au fost impuscati cu predilectie functionarii judecatoresti, cei politienesti, slujitorii altarului precum si functionarii financiari [....]. Nu a fost crutata nici armata si zilnic sosesc noi informatiuni despre ofiteri, subofiteri si soldati care fara a fi contrazis intentiile comunistilor evrei de a manifesta au fost impuscati sau schinguiti."

Documentul continua cu un numar de cazuri concrete, semnaland, printre altele, ca in comuna Olanesti evrei si bulgari au impuscat o invatatoare, pe Irina Tapu, dar si ca, dupa spusele refugiatilor:

"(....) au fost impuscati de bandele comuniste evreiesti colonelul Cernobescu, comandantul Regimentului 7 Vanatori Chisinau, impreuna cu capitanul in rezerva Grumvescu (....)".

Marturii despre evenimentele din Basarabia si nordul Bucovinei

Intr-o nota de pe data de 30 iunie 1940, aflata in acelasi dosar, se aduce la cunostinta ca in multe orase si localitati basarabene si nord bucovinene violentele sunt generalizate:

"Evreii din Chisinau au arborat drapele rosii manifestand pe strada si barand strazile spre gara pentru a nu permite refugierea functionarilor romani. Au ocupat de asemenea localurile institutiilor. Comisarii Pascal Nicolae, Mateescu Constantin, Severin si Stol au fost executati de evrei in strada.

Evreii din Cernauti, imediat ce au luat la cunostinta de evacuare, s-au dedat la manifestatiuni antiromanesti, rupand si scuipand tricolorul romanesc si suindu-se pe monumentul Unirii, au arborat steagul rosu.

Refugiatii din Bucovina declara ca la Cernauti, inainte de intrarea trupelor rusesti, populatia evreeasca a devastat biserici si a executat numerosi fruntasi romani si ofiteri. Toti refugiatii declara ca toata dezordinea o provoaca numai evreii comunisti si ucrainenii.

La Balti, sub protectia blindatelor sovietice care au depasit limitele stabilite, populatia evreeasca a dezarmat patrulele si posturile noastre insarcinate cu mentinerea ordinei.

In gara Balti, evreii au cerut concursul trupelor sovietice pentru a dezarma pe ofiterii si soldatii romani.

La ocuparea orasului Vijnita, trupele rusesti au fost intampinate de intreaga populatie evreeasca in frunte cu primarul orasului, evreul Satran, care a facut act de supunere si manifestatie de simpatie trupelor rusesti.

Toate drapelele romanesti au fost rupte, lasandu-se numai culoarea rosie, care a fost arborata.

Un grup de evrei a dezarmat si dezechipat cativa ostasi romani care se retrageau spre Husi, lasandu-i numai in camese si ismene, scuipandu-i in vazul tuturor".

Crime si talharii in Soroca

In nota cu data de 1 iulie 1940, aflata tot in Serviciul Istoric al Armatei, fondul Marelui Stat Major, Sectia 2 Informatii, dosarul 941, sunt raportate urmatoarele crime petrecute in Soroca:

"In ziua de 28 iunie a.c. ora 16:30-17, comunistii evrei din oras au ocupat Politia si Primaria, unde au facut perchezitii. La Politie a vorbit avocatul evreu Michel Flexor, comunist, care a defaimat autoritatile si administratia romana.

In acest timp a aparut comisarul ajutor Murafa Vladimir si agentul Eustatiu Gabriel, care nu avusesera timp sa se refugieze. Acestia au fost mai intai prechezitionati si apoi pusi cu mainile in sus in Piata Unirii, la statuia generalului Poetas unde au fost impuscati de Michel Flexor."

La scurt timp o masina de valori care transporta valuta a fost oprita, functionarii si ostasii fiind ucisi cu sange rece:

"La ora 17:00, un autocamion cu tezaurul Administratiei Financiare Soroca, in valoare de circa 15-18.000.000 lei, a plecat de la Cercul de Recrutare spre Piata Unirii, spre a se aproviziona cu benzina, urmand ca apoi sa ia pe administratorul financiar Ion Gheorghiu si capitanul Georgescu de la acelas Cerc de Recrutare, care urmau sa conduca transportul.

In Piata Unirii, insa, autocamionul in care se aflau locotenentul Pavelescu Gheorghe, mai multi subofiteri, Vartolemei, dirigintele oficiului postal si avocatul Gheorghe Stanescu, a fost oprit de evrei, care au rupt galoanele locotenentului Pavelescu si ale subofiterilor, in asistenta soldatilor sovietici.

In fata acestei situatii, locotenentul Pavelescu si Vartolomei au dat 50-60.000 lei la doi evree, cari i-au scos din multime. Subofiterul Ene, fugind, a fost impuscat pe la spate.

Avocatul Stanescu a fost dat jos din masina, de catre avocatul evreu Pizarecsky Alexandru si din informatiuni reiese ca a fost executat. Autocamionul cu tezaurul a ramas in mainile bandelor de evrei.

Din informatiuni rezulta ca au fost asasinati ulterior de evrei administratorul financiar Gheorghiu Ion si capitanul Georgescu, de la Cercul de Recrutare."

Nu ratati, miercuri, partea a doua a documentarului