Identitate interzisa: Supliciile romanilor balcanici (I) - Documentar

Cu uniunea Moldovei si Tarii Romanesti inchegata de un principe strain, oamenii de stat ai tarii nu au putut sa nu se preocupe si de acei romani aflati la miazazi, supusi ai Imperiului Otoman.

Timp de cateva decenii i-au ocrotit, luptand din rasputeri ca ei sa se bucure de libertatile si drepturile ce li se cuveneau, iar truda lor nu a ramas nerasplatita.

Prin iradeaua sultanului Abdul Hamid al II-lea, romanilor balcanici le era recunoscut caracterul national in intreg statul otoman, bucurandu-se de aceleasi drepturi ca si restul nationalitatilor supuse.

Desi socotit un succes diplomatic de exceptie, el a fost urmat de vaste represalii ale grecilor impotriva comunitatilor de aromani, care erau in avantul redesteptarii lor nationale.

Procesul de retrezire nationala in Balcani

De-a lungul domniei lui Carol I, sunt oferite stipendii importantelor comunitati de aromani, aflati la sud de Dunare, sub ocarmuirea Portii, cu scopul scolirii tinerilor si construirii de lacase de cult.

Demersurile sunt luate ca urmare a cererilor venite din partea aromanilor, ei cautand sustinere din partea celor pe care ii considerau frati.

La nici un an dupa ce Carol I sosise sa preia fraiele micului stat romanesc, este deschisa prima scoala pentru aromani cu banii oferiti de guvernul principatelor.

El a continuat sa ofere un ajutor substantial, de exemplu, in 1903, insumand aproape un milion de lei, destinati in principal ridicarii de scoli in vilaietul Monastir, o provincie a Imperiului Otoman cu o importanta comunitate de aromani.

Un adversar neasteptat

Insa, grecii erau cat se poate de ostili fata de actiunile Romaniei. Ei nu le-au recunoscut niciodata "vlahilor" legatura cu romanii nord-dunareni, ci dimpotriva, pentru ei, erau doar greci latinizati in timpul ocupatiei romane.

Dupa ce isi castigasera independenta in 1830, grecii erau uniti in dorinta lor de a elibera si restul teritoriilor locuite de conationalii lor.

Ei doreau smulgerea Epirului, Tesaliei si Macedoniei de sub Imperiul Otoman, numai ca procesul de trezire a constiintei nationale a aromanilor, in numar mare in aceste regiuni, era vazut ca un obstacol in calea luptei lor nationale, de unde si desele agresiuni impotriva lor, chiar si tentative de asasinare, fruntasul Apostol Margarit supravietuind la mai multe astfel de incercari.

O intrerupere temporara

In urma unor probleme financiare ale Vechiului Regat intre 1899 si 1901 si a unei schimbari de politica a guvernului lui Dimitrie Alexandru Sturdza, care vroia o apropiere fata de statul grec, subventiile au fost reduse.

Guvernul conservatorilor, ce i-a urmat celui liberal, critica cu tarie respectiva politica, reia programul de subventii, ba il si mareste, inrautatind relatiile deja tensionate cu statul grecesc.

Turnand sare pe rana, tot conservatorii sustin necesitatea separarii aromanilor de Patriarhatul Ecumenic al Constantinopolului, intrucat preotii erau obligati sa tina slujbele in greceste, inclusiv in comunitatile unde limba era putin sau deloc vorbita.

Reactiile patriarhului de la Constantinopol

Ideea a rasunat strasnic, cu unele urmari nefaste. Dupa ce preoti aromani isi tin slujbele in propriul grai credinciosilor de acelasi neam, saizeci dintre ei sunt exomunicati de patriarhul Ioachim al III-lea.

In urma protestelor sale, nici planurile pentru un episcopat al aromanilor nu se implinesc, persecutiile contra lor continuand.

Datorita presiunilor facute pe langa autoritati, este impiedicata si deschiderea unei biserici la Monastir, finantata de statul roman, unde, la fel, dialectul aromanilor urma sa fie folosit de preoti.

In fata acestor abuzuri, ei nu se sfiesc sa iasa in strada, inclestandu-se cu fortele de ordine, multi fiind apoi arestati si lasati sa infunde puscariile otomane.

Numai prin demersul impestuos al lui Emanoil Lahovari, legatul Romaniei la Constantinopol, pe langa autoritatile otomane se izbuteste eliberarea celor intemnitati si revenirea fostului sef de politie, ce fusese destituit pentru ca le aratase o prea mare ingaduinta aromanilor.

In sfarsit, pe 22 ianuarie 1905 se deschide lacasul de la Monastir, obtinandu-se o scrisoare vizirala care le stipula dreptul de a avea slujbele oficiate in limba lor.

Valoarea unei monede de schimb

Statul roman a demonstrat si el generozitate cand a venit vorba de cetatenii sai musulmani, lucru de care s-a folosit cu indemanare.

Desi ei reprezentau mai putin de un procent, statul roman avea in grija circa doua sute de moschei si o suta de geamii, incepandu-se lucrarile chiar si la un seminar.

Printre altele, musulmanii se puteau judeca in conformitate cu legile lor si pana si ostasii recrutati din randurile lor erau inclusi in unitati distincte, unde li se permite sa-si poarte vesmintele traditionale, lucruri ce nu trecut neobservate de oficialitatile otomane.

Un abuz condamnabil

Insa, la nici cateva luni de la episodul Monastir, o noua criza se iveste. In luna aprilie a anului 1905, doi inspectori scolari aromani, Tacit si Balamace, sosesc in Ianina si sunt somati sa nu verifice scolile cosangenilor si nici sa intre in contact cu ei.

Mai mult, sunt avertizati sa nu informeze in niciun fel si chip consulatul romanesc situat in oras legat de respectiva imprejurare.

Ordinul venea tocmai de la guvernatorul provinciei. Cei doi inspectori ii incalca poruncile si vorbesc cu Padeanu, consulul roman, reclamand acest abuz.

Imediat, el ii cere explicatii guvernatorului. El raspunde criticand imixtiunile romanilor in treburile interne ale otomanilor, subliniind ca atat timp cat va fi guvernator el va face cum va pofti si ca sa demonstreze cat este de ferm el inchide o biserica a aromanilor la Baiasa si o scoala la Metova.

Ca urmare a acestei decizii au loc iesiri in strada, iar la Baiasa, manifestantii se rafuiesc iarasi cu fortele de ordine, oferind o motivatie pentru guvernatorul Osman-Pasa sa-i intemniteze pe cei doi inspectori scolari.

Incidentul de la Ianina deschide astfel razboiul diplomatic intre Regatul Romaniei si Imperiul Otoman.

Nu rata partea a doua a documentarului, ce va fi publicata duminica.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...