Iluministii transilvaneni: Corifeii gandirii romanesti - Documentar

Marti, 09 Decembrie 2014, ora 22:39
7278 citiri
Iluministii transilvaneni: Corifeii gandirii romanesti - Documentar
Foto: compendium.ro

Marea Unire de la 1 decembrie 1918 a insemnat realizarea unui proiect politic facut posibil numai prin sacrificiul a generatii intregi de romani. Fie ca ar fi fost carturari, lideri politici sau simpli tarani, cu totii au muncit intru crearea unui stat al tuturor romanilor, chiar si atunci cand el parea un vis indepartat.

Din aceasta cauza perioada inaugurata de contributiile invatatilor transilvaneni si incheiata de succesul pasoptist odata cu Mica Unire a reprezentat baza de la care s-a pornit constructia Romaniei Mari.

Iar inchegarea unei constiinte nationale s-a nascut ca urmare a eforturilor depuse de carturarii Scolii Ardelene. Folosind demonstratii istorice si filologice au stabilit ca romanii transilvaneni erau intr-adevar urmasii colonistilor romani, dupa cum mult se speculase, dar si mai important, supravietuirea lor pe teritoriul vechii Dacii.

Ideile lor aveau si un substrat politic bine conturat, incursiuni ca cele in etnogeneza romanilor si a continuitatii lor la nordul Dunarii, servind crearii unei baze fundamentale de argumente pe baza carora isi puteau cere drepturile. Episcopul greco-catolic Inocentiu Micu Klein a si cerut in Dieta Transilvaniei recunoasterea drepturilor romanilor, aducand in discutie vechimea locuitorilor si numarul lor, in raport cu restul locuitorilor, dar a fost exilat la Roma, unde a si murit.

O opera de retrezire nationala

Chiar si asa, in urma unirii confesionale a Mitropoliei Ortodoxe din Ardeal cu Biserica Romano-Catolica, la sfarsitul secolului al XVII-lea, multi tineri greco-catolici au ajuns sa studieze in Occident, in diferite universitati catolice, cum ar fi Colegiul Pontifical "De Propaganda Fide" din Roma si la Colegiul Sfanta Barbara din Viena, sau in colegiile iezuite, contribuind apoi semnificativ la dezvoltarea culturii si gandirii politice romanesti. Iar orasele Blaj, Oradea, Lugoj si Beius au devenit adevarate centre ale trezirii nationale si ale luptei de emancipare a romanilor transilvaneni.

Sunt infiintate nenumarate scoli cu predare in limba romana, sunt tiparite calendare, catehisme, manuale si carti stiintifice. In domeniul cercetarilor istorice, scrieri ca cele ale lui Petru Maior "Istoria pentru inceputul romanilor in Dachia", ale lui Gheorghe Sincai "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" sau cele ale lui Samuil Micu "Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor" au avut un mare impact.

In domeniul lingvistic s-au impus iarasi Samuil Micu si Gheorghe Sincai, cu opera lor "Elementa linguae daco-romanae sive valachicae", iar in literatura Ioan Budai Deleanu prin epopeea "Tiganiada".

Tot carturarii Scolii Ardelene au sustinut trecerea de la un sistem de scriere chirilic la unul bazat pe alfabetul latin si scoaterea din uz a cuvintelor nelatine si inlocuirea lor.

Lupta pentru emanciparea romanilor

Insa, reprezentanitii Scolii Ardelene si-au creat notorietatea si prin revendicarile din "Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae" redactat de exponenti ai miscarii, precum Samuil Micu, Petru Maior sau Gheorghe Sincai. Petitia a fost trimisa in doua variante, prima in 1791 prin Ioan Bob, episcopul greco-catolic de Blaj, iar a doua, in 1792 prin Gherasim Adamovici, episcopul ortodox al Transilvaniei, imparatului Leopold al II-lea.

Punctele cele mai importante ale petitiei cereau recunoasterea si respectarea drepturilor romanilor, precum si reprezentarea lor in principalele organe de conducere proportional cu numarul lor.

Desi nu toate actiunile miscarii au fost incununate de succes, referindu-ne in special la statutul romanilor care a ramas neschimbat, a adus totusi prefaceri culturale fara precedent raspandind idealurile iluministe nu doar in randurile romanilor transilvaneni, dar si in spatiul extracarpatic, la romanii aflati in Moldova si Tara Romaneasca.

Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#carturari Scoala Ardeleana, #Inocentiu Micu Klein, #Supplex Libellus Valachorum Transsilvaniae , #documentar