Infernul lui Stalin: Clerul ostasesc pe Frontul de Est (I)

In timpul celor mai crancene batalii ale ostasilor nostri pe pamantul sovietic, slujitorii altarului s-au aflat si ei in prima linie, ducand greul luptelor alaturi de camarazii lor, insufletindu-i si imbarbatandu-i, oferindu-le pilde si conducand prin propriul exemplu.

De multe ori au impartasit aceeasi soarta, varsandu-si sangele pe huma rece a stepelor rusesti.

Cipron Partenie, episcopul armatei romane in timpul razboiului, rememora cu reverenta faptele acestor oameni care si-au pierdut vietile pe aceste taramuri indepartate, dar vorbea si de cei mutilati pe veci de ororile razboiului sau care picasera in mainile inamice.

In timpul anilor interbelici

Temelia organizarii clerului ostasesc a fost pusa insa cu mult mai devreme, de inaltul decret emis pe 20 iulie 1921. Ca urmare, este infiintat un inspectorat al preotimii militare, avand in frunte un episcop, ales in Sfantul Sinod de ceilalti arhierei de comun acord cu ministrul de razboi.

Este creat cate un birou al inspectoratului la fiecare corp de armata, ce coordona la randu-i birourile diviziilor. In capatul acestui lant ierarhic se afla preotul militar, cu rang de capitan, ce avea in grija cate un regiment.

Preotii militari in urgiile luptelor

Incet-incet lumea s-a scufundat in mocirla razboiului, slujitorii altarului fiind si ei chemati sa le fie ostasilor calauza de-a lungul acestui drum primejdios.

Dupa infrangerile suferite in Basarabia si nordul Bucovinei, in urma campaniei incepute pe 22 iunie 1941, sovieticii sunt impinsi dincolo de Nistru de armatele romane.

Operatiunile pe Frontul de Est nu sunt oprite aici si este pregatita trecerea Nistrului. Duhovnicii Diviziei a III-a Infanterie se randuiesc ca pe 1 august sa boteze trupele aflate in Chisinau, care aveau in scurt timp sa intalneasca inamicul in lupta.

In prezenta lui Ion Antonescu si a misiunii militare germane, ostasii diviziei au trecut Nistrul, preotii rostind rugaciuni intru biruinta lor. Parintele Gheorghe Barbu i-a prezentat apoi conducatorului statului o cruce pe care i-a dat-o sa o sarute impreuna cu Evanghelia.

In noaptea de 2 spre 3 august, s-au oficiat in Vadul lui Voda slujbe religioase pentru oamenii ce urmau sa atace fortificatiile liniei "Stalin". Timp de trei zile preotii diviziei au ramas in oras binecuvantand ostasii care se indreptau spre campul de batalie.

Odata cu instapanirea armatei romane pe celalalt mal al Nistrului, la ruga comandantului diviziei a III-a, preotii trec si ei dincolo pentru a vizita si tine slujbe in localitatile aflate in vecinatate.

Nu mai putin de 4.000 de copii si tineri au fost botezati in aceste zile, nenumarati sateni participand, in sfarsit, fara sa se teama de persecutii.

Sacrificii de sange pe Frontul de Est

Insa razboiul nu cunostea contenire. Pe campul de lupta de la cota 102 din Karpova intalnim preotii Diviziei a III-a Infanterie care incearca cu disperare sa recupereze trupurile ostasilor nostri, morti sau raniti, din mijlocul tirurilor de artilerie si al atacurilor aeriene.

La sfarsitul luptelor de la Karpova peste 400 de oameni au fost ingropati. Pentru ei a fost asezata o troita, chiar langa locurile de inmormantare. Preotii sunt nevoiti sa inhumeze ostasii si in alte cateva zeci de localitati. Confruntarile au fost feroce. Fiecare palma de pamant a primit jertja oamenilor.

Doar in luna august, pe frontul de la Odessa, parintele Totoescu al regimentului 25 Infanterie a trebuit sa se ocupe de ingroparea a 9 ofiteri, 2 subofiteri si a 136 de ostasi din Regimentul 3 Rosiori, Regimentul 13 Calarasi si Regimentul 10 Vanatori.

Un episod al bataliei de la Tiganca

Preotul capitan al Regimentului 24 Infanterie, Galea Alexandru, in timpul luptelor de la Tiganca obisnuia sa se aventureze in repetate randuri acolo unde confruntarile erau mai aprige, pentru a recupera trupurile frante ale ostasilor.

Insa el s-a remarcat in ziua de 12 iulie, in timpul punctului culminant al bataliei, cand, dupa violente atacuri la mana artileriei si ale aviatiei inamice, cu numarul ranitilor crescand si materialul sanitar pe sfarsite, parintele este rugat de medicul regimentului sa faca un drum pana la depozitul din Targu-Falciu sa faca rost de provizii.

Apropiindu-se de Targu-Falciu, il trimite doar pe soferul ambulantei mai departe, el fiind nevoit sa coboare. Ostasi inspaimantati de lupte isi paraseau pozitiile, iar el le-a iesit in intampinare, ridicand crucea in fata lor, vorbindu-le si induplecandu-i sa se intoarca.

Tinandu-se de mana cu insasi Moartea

Incadrat in Batalionul 20 Vanatori, parintele Claudiu Petrovici a fost in valtoarea operatiunilor militare desfasurate in toamna lui 1941, intre Nistru si Nipru.

Luptele se succedau necontenit, batalionul fiind atacat in repetate randuri. Nu de putine ori, parintele Petrovici s-a alaturat brancardierilor si medicilor in prima linie, ingrijindu-se de cei raniti si ducandu-i in locuri ferite de primejdie.

In timpul confruntarilor cu sovieticii petrecute intre 3 si 6 septembrie, aviatorii inamici s-au dovedit si ei un blestem pentru batalion, hartuind fara incetare elementele de la sol. Chiar si in aceste conditii vitrege circa 200 de raniti au fost scosi de pe campul de lupta.

Insa pierderile suferite au fost nimic mai mult decat intristatoare. In noaptea de 5 spre 6 septembrie, parintele Petrovici, insotit de doua echipe sanitare, reuseste sa recupereze trupurile a 86 de morti, gasind in viata doar 8 oameni.

Luptele din preajma Odessei au fost si ele deosebit de feroce. Parintele Mihail Constantin al Regimentului 5 Graniceri sublinia ca doar la conacul Constantinovca, centrul de comanda al Diviziei de Graniceri, erau cateva sute de raniti, nefiind nici el scutit de ocazionalele atacuri de artilerie sau de raidurile aviatiei.

El isi aminteste de sosirea Diviziei a VIII-a pe data de 24 august, care, fiind incolonata, este luata imediat in primire de aviatorii sovietici.

Este nevoit sa faca inmormantarile celor ucisi in conditii riscante, el insusi fiind tinta mitralierelor zburatorilor inamici.

Isi gaseste refugiul intr-una din gropi, exclamand ca intr-adevar "vor iesi cei morti ca sa faca loc celor vii."

Cititi maine pe Ziare.com a doua parte a documentarului Infernul lui Stalin: Clerul ostasesc pe Frontul de Est

Bibliografie:

"Preotii si ostirea la romani (1830-1948)", Ilie Manole, Bucuresti, 1998

"Preoti in transee (1941-1945)", Nicolescu Andrei, Nicolescu Gheorghe, Dobrescu Ghorghe, editura Fundatia General Stefan Gusa, Bucuresti, 1999

Ultimul mesaj al lui Piedone despre posibila retragere din cursa pentru Capitală: ”Îi las pe contracandidaţi să facă campanie când cerurile sunt deschise”

Cristian Popescu Piedone a anunțat joi, 25 aprilie, că rămâne în cursa pentru Primăria Bucureștiului, în ciuda tuturor zvonurilor. "Haideţi să închidem odată... Retragere, mesaje,...

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...