Regulamentele Organice: Marul otravit al Rusiei - Documentar

Joi, 11 Decembrie 2014, ora 08:19
12428 citiri
Regulamentele Organice: Marul otravit al Rusiei - Documentar

Izbucnirea unui nou razboi ruso-turc, in 1828, incheiat cu infrangerea decisiva a otomanilor, a adus principatele romane sub influenta Imperiului Rus.

Odata cu semnarea tratatului de pace, rusii s-au instapanit in tarile romane, numindu-si propriii guvernatori, protectoratul lor mentinandu-se necontestat pana cand a inceput Razboiului Crimeii.

Chiar daca acesti guvernatori au dat startul unor reforme cu caracter modern, scopul lor a fost doar intarirea dominatiei ruse. Primul dintre acesti guvernatori a fost Feodor Pahlen, urmat de Piotr Jeltuhin si apoi de Pavel Kiseleff, ultimul conducand de facto Moldova si Tara Romaneasca din 1829 pana in 1834.

Sub conducerea sa au fost adoptate Regulamentele Organice, mai intai in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova. Regulamentele nu au fost constitutii in adevaratul sens al cuvantului, ci doar au avut un caracter constitutional, pentru a permite un mai bun cadru de functionare a institutiilor.

O reformare a principatelor

Pentru prima oara in istoria tarilor romane este introdus principiul separarii puterilor in stat. Puterea executiva era reprezentata de un domn ales pe viata de adunarea obsteasca, autoritatea lui fiind depasita doar de cea a consulului rus.

Sub domn era creat un sfat format din boieri numiti de acesta care ii raportau periodic despre situatia tarii. Domnul nu putea fi contestat de niciunul dintre ministrii sai, el putandu-i demite in orice moment, iar actele emise erau puse in aplicare odata ce semnatura domnului era pusa pe acestea.

Puterea legislativa era concentrata in mainile adunarilor obstesti care erau formate din membri ai boierimii mari, mici si mijlocii, dar si ai clerului. Domnul putea cere dizolvarea acestei adunari, dar numai cu acordul Portii si al Rusiei. Totodata, reprezentantii ei puteau sa se opuna initiativelor legislative ale domnului, dar si sa trimita plangeri celor doua mari puteri legate de eventualele sale transgresii.

Puterea de judecata apartinea instantelor de judecata judetene, instantelor de apel de la Iasi si Bucuresti si Inaltului Divan. Selectia domnului se facea de o adunare extraordinara care avea reprezentanti din partea boierimii mari, mici si mijlocii, din partea orasenilor si taranilor, numai ca singurul care a devenit domn respectand acest procedeu a fost Gheorghe Bibescu, restul fiind numiti din afara.

Regulamentele mai stipulau si organizarea scolilor in limba romana, a militiei pamantene si subliniau obligatiile taranilor fata de stat si boieri.

Regulamentele, instrumente de control

Un eveniment important petrecut in aceasta perioada este introducerea de Rusia a unui act aditional, care a atras critici dure din partea marilor boieri munteni si a partidei nationale, organizatie care milita pentru independenta tarilor romane.

Prin acest act aditional, regulamentele au fost modificate incat era necesara permisiunea Rusiei pentru orice schimbare a lor. Din cauza rezistentei oferite, Adunarea Obsteasca a fost suspendata, Ion Campineanu, liderul partidei nationale, a fost exilat, restul boierilor opozanti fiind arestati sau trimisi la domiciliu obligatoriu la propriile mosii.

In Moldova, Mihail Sturdza s-a asigurat ca boierii vor vota pentru actul aditional si a falsificat alegerile, neindraznind sa se opuna rusilor.

Insa, in ciuda amestecului tarist in treburile interne ale principatelor si chiar daca scopul implemetarii lor a fost sa consolideze controlul rus, Regulamentele Organice au contribuit intr-o mare masura la modernizarea tarilor romane si, mai important, la uniformizarea formelor de guvernamant, lucru ce a usurat mai tarziu unirea principatelor.

Citeste si:
Cum s-a ajuns la război total în PMP. Acuzații de lupte pe funcții și o fuziune eșuată
Cum s-a ajuns la război total în PMP. Acuzații de lupte pe funcții și o fuziune eșuată
Lupta internă din PMP a ajuns la noi culmi după ce actualul și fostul președinte al partidului s-au acuzat reciproc că au avut promise funcții de la PNL ca urmare a unei eventuale fuziuni....
Florin Cîţu, nemulţumit de relația cu PSD: ”Aş vrea mai mult fair-play. E foarte uşor să scriu pe Facebook că propunem să creştem pensiile cu 60%”
Florin Cîţu, nemulţumit de relația cu PSD: ”Aş vrea mai mult fair-play. E foarte uşor să scriu pe Facebook că propunem să creştem pensiile cu 60%”
Preşedintele PNL, Florin Cîţu, afirmă, marţi seară, că este nemulţumit de modul în care se comună în coaliţie, aşteptând mai mult fair-play din partea partenerilor. Cîţu susţine...