Romani de legenda: Diplomatul roman care a salvat 52.000 de evrei

Titlul de "Drept intre popoare" este acordat acelor persoane care s-au distins prin fapte de curaj, ce au dus la scaparea din primejdie a evreilor in timpul persecutarii acestora de catre regimul nazist.

La 15 septembrie 2005, printului Constantin Karadja ii este oferita postum aceasta distinctie, pentru eforturile sale neobosite prin care zeci de mii de evrei germani, francezi, unguri si romani au reusit sa insele moartea.

Povestea sa a trecut neobservata, aproape mai mult de jumatate de veac, desi el a salvat cel mai mare numar de oameni din timpul Holocaustului, dupa mult mai celebrul Raoul Wallenberg, care se crede ca ar fi ajutat pana la 100.000.

Nascut in Olanda, in ilustra familie nobiliara de origine greco-bizantina Karadja, acesta dobandeste cetatenia romana dupa sfarsitul Primului Razboi Mondial. Educatia temeinica si calitatile sale i-au permis sa intre in diplomatie si a fost un numar de ani consul la Budapesta, Stockholm si Berlin.

Primele avertismente ale abuzurilor germane

In functia sa de Consul General al Romaniei in aceasta tara a adus deseori la cunostinta de politicile antisemite aprobate de cel de-Al Treilea Reich si de necesitatea protejarii evreilor cu nationalitate romana din acest stat.

A mers atat de departe incat a avertizat ca, daca nu se vor lua masuri urgente, foarte multi vor fi inchisi in lagare de concentrare si intuia inca de pe atunci ca urmau sa fie ucisi. Aceasta se intampla cu aproape doi ani inainte de inceperea constructiei lagarului de la Auschwitz.

Un siretlic insala vigilenta persecutorilor

In 1941, diplomatul roman primeste instructiuni de la Ministerul Roman de Externe ca pe toate pasapoartele evreilor romani stabiliti in statul nazist sa se treaca etnia lor, punand si mai multe obstacole in calea repatrierii lor in siguranta.

A refuzat sa faca acest lucru, dar pentru a nu ii antagoniza pe germani, ofera ca alternativa trecerea unei inscriptii particulare in acele pasapoarte, alternativa pe care ministerul a acceptat-o.

Partea germana a fost anuntata de efectuarea acelei modificari, dar nu s-a specificat in ceea ce consta ea de fapt. A fost lasata sa creada ca mentiunea de "evreu" va aparea in pasapoartele cu pricina, iar acest truc a pacalit pentru o vreme autoritatile naziste.

Incomod la Berlin

Atunci cand s-a aflat de ajutorul acordat evreimii romanesti, care s-a rasfrant in unele cazuri si asupra celei germane, este declarat "persona non grata". Ajuns inapoi la Bucuresti, este investit in functia de director al departamentului consular al Ministerului de Externe.

Prin intermediul acestei functii, cere tuturor diplomatilor romani de peste hotare sa protejeze evreii cu radacini romanesti impotriva oricaror tipuri de abuzuri. In ultima instanta, se puteau emite certificate oficiale prin care era garantata siguranta lor in cazul reintoarcerii in tara, germanii neputand a se atinge de posesorii acestor acte.

Reuseste in a face din Romania un refugiu al evreilor de pe intreg continentul, convingand autoritatile sa le ofere adapost, pana cand acestia pot aranja sa emigreze in alte tari si condamna in repetate randuri, in termeni duri, nedreptatile la care erau supusi unii evrei de catre germani, desi erau cetateni romani.

Trenurile cu refugiati din Franta

Spre sfarsitul razboiului, masinaria de exterminare germana devenise din ce in ce mai eficienta si deportarile au inceput din toate colturile europene. Regimul de la Vichy anuntase guvernul roman ca evreii cu origini romanesti vor fi si ei trimisi in lagare.

Constantin Karadja nu a precupetit niciun efort si a facut astfel incat toti cei in cauza sa fie repatriati. Cele cateva trenuri care au plecat din Franta urmau sa transporte cateva sute de evrei, dar este foarte posibil ca numarul lor sa fie in randul miilor.

Exodul din Ungaria

In anul urmator a inceput o campanie sistematica de masacrare a evreilor in Ungaria. Cateva sute de mii de evrei au fost deportati la Auschwitz si omorati. In interiorul tarii au inceput persecutarile, executiile fiind la ordinea zilei. Echipe ale mortii intrau in ghetouri si lasau in urma lor numai cadavre.

In acest context, Constantin Karadja si-a folosit influenta ca peste 51.000 de evrei sa se poata adaposti in Romania, astfel scapand de moarte, celor cu origini romanesti alaturandu-se si un numar impresionant de evrei unguri.

Sfarsitul razboiului l-a surprins lucrand tot in cadrul Ministerului de Externe, dar a fost dat afara de autoritatile comuniste, sub pretextul originii sale nesanatoase. Se stinge din viata in 1950, in anonimat.

O recunoastere tarzie

Locul sau binemeritat in istorie l-a castigat abia dupa 55 de ani de la moartea sa, cand i-au fost recunoscute faptele extraordinare de catre Yad Vashem, principala autoritate israeliana ce se ocupa cu studiul Holocaustului, fiind numit "Drept intre popoare".

Desi crimele romanesti impotriva evreilor sunt bine documentate si trebuie sa le recunoastem ca o realitate de necontestat, felul in care decurge acest proces ridica totusi multe semne de intrebare.

Pentru aceste fapte abominabile suntem in asa masura invinovatiti, incat, comisia Elie Wiesel declara ca in afara de Germania nazista, noi purtam cea mai mare responsabilitate pentru cele mai multe morti ale Holocaustului.

In aceasta retorica este minimalizat rolul politicii statului roman care a refuzat deportarea in lagarele de exterminare germane si cazurile nenumarate in care romanii au salvat evrei de la moarte.

Drepti intre popoare

Viorica Agarici, mama cunoscutului aviator Horia Agarici, a oprit un "tren al mortii" pentru o zi intreaga, timp in care a oferit mancare si apa sutelor de persoane inghesuite in vagoane, in ciuda obiectiilor aratate de oficialitatile locale si a soldatilor pusi sa vegheze trenul.

Regina Mama Elena s-a opus deportarii evreilor din Cernauti in Transnistria, salvand alte cateva mii, iar apoi in 1943 si 1944 a depus eforturi ca cei ramasi in acea provincie sa se intoarca in siguranta.

Traian Popovici, primarul orasului Cernauti, a salvat de la deportare inca 20.000 de evrei, punandu-i pe o lista cu persoane considerate indispensabile economiei regiunii, in conditiile in care lista initiala trebuia sa cuprinda doar 200 de nume.

Ofiterul Theodor Criveanu a fost insarcinat cu intocmirea de liste cu evreii ce puteau presta munca obligatorie in functie de anumite criterii stricte. El a trecut mii de persoane care nu le indeplineau, riscand in felul acesta si propria lui viata, putand fi executat pentru nerespectarea ordinelor primite.

Anghel Anutoiu, folosindu-se de functia sa de secretar al Comandamentului Corpului 5 Armata afla de momentele in care urmau sa se faca arestari sau razii si instiinteaza comunitatile de evrei vizate. Yad Vashem il acrediteaza si pe acesta cu salvarea a catorva mii de oameni.

O soarta nemeritata

Exemple ca cele mentionate sunt des intalnite in acea perioada a prigonirilor. Cert este ca acest colt al istoriei noastre inca este unul intunecat si putini au curajul in a-l analiza in toata amploarea lui, fara a se lasa prada emotiilor.

Adevarul a fost prezent intotdeauna in nuante gri, dar pozitiile luate sunt inca intransigente, defavorizand aprecierea obiectiva unor oameni si a unor fapte, fie ele bune sau rele.

In aceste conditii, in tara noastra exista un muzeu al holocaustului, dar niciun monument sau placa comemorativa inchinata unui om care s-a zbatut sa salveze de la moarte zeci de mii de oameni, intr-o vreme in care multi isi pierdusera orice sensibilitate umana.

Va invitam sa va alaturati demersului nostru, contribuind cu materiale-documentar, cu interviuri si reportaje sau chiar cu propriile marturii.

Cunoasteti un roman care traieste in tara sau in strainatate cu care ne putem mandri? Spuneti-ne povestea lui si o vom publica.

Va fascineaza un personaj sau o intamplare care au marcat istoria Romaniei? Trimiteti-ne un documentar pe aceasta tema pe care il vom publica.

Ne puteti scrie pe adresa mandrucasuntroman@ziare.com.

Multumim si va asteptam alaturi de noi.

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...