Stefan cel Mare trecea in nefiinta acum 510 ani - Documentar

Miercuri, 02 Iulie 2014, ora 23:41
8048 citiri
Stefan cel Mare trecea in nefiinta acum 510 ani - Documentar
Foto: Cronica Romana

Rareori citesti pagini scrise cu atata condescendenta ca acelea in care Grigore Ureche consemna trecerea in eternitate a domnitorului Stefan, la 2 iulie 1504. Merita citat:

"De multa vreme, daca s-au intorsu Stefan Voda de la Pocutiia la scaunul sau, la Suceava, fiindu bolnav si slabu de ani, ca un om ce era intr-atatea razboaie si osteneala si neodihna, in 47 de ani in toate partile se batea cu totii si dupa multe razboaie cu noroc ce au facut, cu mare lauda au muritu, marti, iulie 2 zile".

Confruntarea cu turcii

Citesti si ai senzatia ca Grigore Ureche cauta sa-l scuze pe cel care isi permitea sa moara "cu multa lauda" intr-un moment cand era bolnav si slabit de varsta, dupa ce timp de 47 de ani se batuse cu toti si purtase razboaie cu noroc.

Si e de mirare ca, totusi, ca scapa din vedere un detaliu rareori intalnit pentru acea vreme: Stefan Voda fusese atunci unul din cei mai longevivi suverani ai Europei, murind la 71 de ani.

Dar meritele lui Stefan cel Mare, caruia Ureche i-a spus "cel Bun", nu trebuie cautate numai in lupte si razboaie, ci la fel de potrivit in abilitatea sa diplomatica, rareori intalnita la altii.

Chiar de la inceputul domniei, s-a apropiat de Cazimir, regele polon, caruia i-a cedat cetatea Hotin, ca sa aiba liniste dinspre nord. Stia ca asta il va infuria pe regele Ungariei, dar l-a infruntat la Baia, unde l-a si ranit, gonindu-i oastea inapoi peste munti si punand-o la respect.

A intervenit rapid in Tara Romaneasca, pentru ca aceasta sa nu se alieze cu turcii in eventualitatea unui conflict si a pus acolo domn un om de-al sau, care s-a dovedit insa slab, pe Laiota Basarab.

Conflictul cu turcii nu l-a putut evita, dar a reusit sa atraga armata de 120.000 oameni a lui Hadin Suleyman Pasa pe niste terenuri mlastinoase de langa Vaslui, unde strategia lui a starnit panica printre turci, punandu-i pe fuga.

Europa l-a ajutat pe voievod cu sincere felicitari

Profitand de avantaj, a trimis imediat o scrisoare in limba latina catre toti suveranii si principii Europei, solicitandu-le sprijin in campania antiotomana, unde era singur. N-a primit insa raspuns decat din partea Papei si a Republicii Venetiene. Dar si acestia, in loc de sprijin, ii transmiteau felicitari.

Ramas cu adevarat singur, n-a mai putut rezista la urmatoarea campanie turceasca, suferind la Razboieni o infrangere care l-ar fi putut costa scaunul, daca nu aparea printre turci molima, foametea si pericolul de a fi atacati de osti poloneze si unguresti. Sultanul, venit personal sa-l pedepseasca pe nesupusul domn, a fost nevoit sa faca stanga-mprejur.

Dar vorbind de abilitatea dipomatica a marelui voievod, nu poti trece cu vederea partea romantica a lucrurilor. Cele trei casatorii de care a avut parte nu par deloc sa fi fost facute din dragoste - nici nu era la moda atunci asa ceva. Poate face exceptie tanara domnita Maria Voichita, fiica fostului domn muntean Radu cel Frumos, despre care unii spun ca i-ar fi fost tiitoare, inainte de a-i fi doamna.

Dar celelalte doua casatorii anterioare, cea cu Evdochia de Kiev si cea cu Maria de Mangop, sugerau clar ca, prin rudenie, dorea sa-si asigure pacea dinspre rasarit.

Urmasii nu sunt totdeauna la inaltime

Daca sub aspect diplomatic, casatoriile au fost reusite incontestabile - cel putin acestea doua - ele n-au folosit la asigurarea unor urmasi demni de tatal lor. In schimb, urmas demn s-a dovedit un copil "din flori", viitorul Petru Rares, despre care cronicarul muntenesc Radu Popescu scrie ca "iaste fecior lui Stefan Voda, care iaste facut den muierea unui targovat din Harlau ce l-au chemat Rares".

De altfel, pretendenti la tron au mai existat destui, pentru ca intr-o vreme cand la marile curti ale vestului roiau curtezanele, ar fi fost nepotrivit sa nu aiba si domnul Moldovei ibovnice - adica aventuri trecatoare - sau tiitoare, adica din cele chiar in iatacul domnesc, poate cu stirea doamnelor.

De altfel, nici Nicolae Iorga nu se indoiste ca trebuie sa fi fost destui urmasi de os domnesc, iesiti "din soldurile lui Stefan Voda", dar ei n-au avut norocul sa dovedeasca sau sa fie crezuti.

Posteritatea nu uita totdeauna

Oricum amintirea a asternut praful ei peste multe, si doar peste deosebita personaliate a voievodului n-a reusit. In urma lui ramanea nu numai un voievodat respectat, ci si o seama de ctitorii - 44 la numar - din care, chiar daca nu s-au pastrat toate, cele ramase au ajuns valoroase vestigii, inscrise in Patrimoniul Universal UNESCO.

Posteritatea ii cinsteste memoria cu multe monumente din care unul s-a dovedit un adevart miracol: statuia din Chisitau, unde Stefan cel Mare este reprezentat cu o uriasa cruce in mana, pe care n-au indraznit s-o darame nici macar sovieticii, cei care si-au demolat propriii lor cneji, tari si mai ales, propriile cruci.

Citește și:
Pisaniile lui Ştefan cel Mare, găsite în Herson, după ce au fost furate de ruși. „Crimă culturală care se repetă peste tot pe unde armata rusă a ajuns”
Pisaniile lui Ştefan cel Mare, găsite în Herson, după ce au fost furate de ruși. „Crimă culturală care se repetă peste tot pe unde armata rusă a ajuns”
Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, a anunţat pe Facebook că pisaniile lui Ştefan cel Mare au fost găsite în orașul ucrainean Herson. „În urma unei noi discuţii purtate, sâmbătă,...
Cât mai au românii până vor circula fără vize în SUA. Motivul pentru care nu pot face în prezent acest lucru
Cât mai au românii până vor circula fără vize în SUA. Motivul pentru care nu pot face în prezent acest lucru
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut o nouă discuție cu secretarul de stat american Antony Blinken despre vizele impuse de Statele Unite românilor care vor să călătorească...