Tablitele de la Tartaria - cea mai veche scriere a lumii descoperita in Romania?

Joi, 28 Aprilie 2011, ora 15:32
37397 citiri
Tablitele de la Tartaria - cea mai veche scriere a lumii descoperita in Romania?

In vara anului 1961 arheologul Nicolae Vlassa, aflat in localitatea Tartaria pentru sapaturi, descopera un mormant stravechi. La prima vedere nu observa nimic iesit din comun, dar dupa excavarea osemintelor si a diverselor odoare gaseste si trei tablite de lut neobisnuite. Fara sa isi dea seama tocmai facuse o descoperire epocala.

De la descoperirea lor pana astazi, tablitele de la Tartaria inca sunt o sursa de controverse. Multi cercetatori straini, ca David Whipp, Boris Perlov sau Iovan Todorovici, sunt de parere ca simbolurile ce apar pe artefacte prezinta prima scrierea a lumii.

Marija Gimbutas, specializata in culturile neolitice europene, era de parere ca inscrisurile gasite pe tablite fac parte din ceea ce numea "vechea scriere europeana".

In tara, Vlassa a fost denigrat si descoperirea lui nu numai ca a fost trecuta cu vederea, dar a fost hulit de cercetatorii romani. Din aceasta cauza Vlassa nu prea facea referiri la tablite si ezita sa vorbeasca despre ele.

Abia dupa Revolutie acestea au inceput a fi analizate in amanunt si de experti romani, ca Gheorghe Lazarovici sau Horea Ciugudean.

Trebuie spus ca Tartaria se gaseste in Transilvania, in judetul Alba, intre Alba Iulia si Orastie.

Cultura Vinca, o minune arheologica est-europeana

Descoperirile de la Tartaria fac parte dintr-o cultura neolitica mult mai vasta, numita Vinca, ce s-a dezvoltat intre 5500 si 4500 i.Hr. pe teritoriul de astazi al Serbiei, Romaniei, Ungariei, Bulgariei si Greciei. La acea vreme era cea mai evoluata societate tribala de pe continent.

In aceasta perioada se fac salturi impresionante. Utilizau plugul, pentru acele inceputuri umile reprezentand o adevarata revolutie, oamenii sunt legati de pamant datorita agriculturii, iar asezarile cresc considerabil fiind cele mai mari ale Europei. Cultura Vinca este cunoscuta si pentru o alta inventie, primele unelte de cupru.

Descoperiri anterioare ale unor insemne misterioase

Dar tablitele profesorului Vlassa le-au umbrit pe toate acestea. Inainte, se descoperisera pe diverse obiecte ale culturii Vinca, dezgropate din situri arheologice din Romania (Turdas) si Serbia (Belgrad, Banjica), inscriptionari ce nu puteau fi deslusite.

Acestea au fost in mod unanim desconsiderate si proponentii ideii ca ele reprezentau o forma veche de scris au fost ostracizati de comunitatea stiintifica.

Importanta descoperirii de la Tartaria

Tablitele de la Tartaria le reuneau in ceea ce pare un text. Pe doua din cele trei tablite semnele incizate erau despartite de linii atent trase, in celule distincte.

Acestea doua erau perforate astfel incat se suprapuneau una peste cealalta, dupa unele pareri fiind o amuleta ritualica. Cea de-a treia tablita prezenta simboluri zoomorfe.

Analizandu-le, Vlassa mentiona ca tablitele se aseamanau foarte mult cu cele ale sumerienilor din punctul de vedere al insemnelor folosite. Unii arheologi romani au sustinut ca ele fusesera aduse aici in urma unor contacte de natura comerciala cu sumerienii, iar unii au mers si mai departe acuzandu-l pe Vlassa ca a ingropat cu buna stiinta niste falsuri, fiind cu neputinta o asemenea descoperire la noi in tara.

La o cercetare mai atenta s-a dovedit ca aceste semne s-au dezvoltat independent de celelalte culturi preistorice, gasindu-se, de altfel si similaritati intre tablitele de la Tartaria si hieroglifele egiptene.

Prima forma de scriere din lume

Arheologi sarbi si romani au presupus apoi ca ele nu sunt mai vechi de 2700 i.Hrr. Insa se inselau si de aceasta data. Tablitele in sine nu au putut fi datate cu carbon datorita compozitiei lor, dar aceasta s-a facut prin asocierea cu ramasitele umane descoperite odata cu tablitele.

Astfel vechimea tablitelor de la Tartaria este impinsa la incredibila data de 5300 i.Hr., in conditiile in care primele scrieri mesopotamiene s-au facut in 3500-3300 i.Hr., anuland teoria de mai sus, conform careia au fost aduse aici in urma contactelor comerciale cu sumerienii.

O viziune critica asupra simbolurilor Vinca

Pana astazi, simbolurile Vinca au fost descoperite pe mii de obiecte, unele fiind si pe tablite asemanatoare celor de la Tartaria (tablitele de la Gradeshnitsa, Bulgaria), erau folosite in mod constant si cunosteau o forma precisa.

Totusi este contestata parerea conform careia acestea ar prezenta prima scriere din lume. Unii le denigreaza in totalitate sustinand ca sunt doar niste mazgalituri fara sens sau ca ele sunt copiate dupa civilizatia sumeriana mai avansata, desi decalajaul intre cele doua culturi este de un mileniu.

Se mai aduce urmatorul argument. In Sumer, scrisul a aparut in urma necesitatii de a tine evidenta schimburilor comerciale, in timp ce simbolurile Vinca au fost descoperite in locuri sacre sau morminte. Se uita faptul ca primele sinografe chinezesti au fost folosite tocmai in scopuri ritualice.

Mai mult, simbolurile Vinca au aparut si pe ceramica. Pe jumatatea inferioara a multor vase de lut apar anumite semne ce ii indeamna pe arheologi sa creada ca ele descriau continutul sau ca erau numere, exprimand cantitatea.

Se mai stie ca intre diferitele asezari se facea comert si s-au gasit reprezentari ale unor ambarcatiuni cu panze, atestand capacitatea oamenilor culturii Vinca de a face negot cu regiuni indepartate.

O istorie contestata

Astazi, ideea ca leaganul civilizatiei nu s-ar afla pe Tigru si Eufrat, ci pe Dunare inca starneste reactii virulente, cauzate in special de ignoranta.

Cel mai bun exemplu in acest caz este cultura Cucuteni care a fost scoasa din anonimat acum cativa ani si a luat prin surprindere intreaga comunitate arheologica mondiala. Nu se stia ca o astfel de cultura complexa s-a dezvoltat in spatiul carpato-danubian, desi primele artefacte fusesera gasite acum mai bine de 100 de ani.

Cultura Cucuteni implinea aproape toate criteriile de a fi considerata prima civilizatie adevarata a lumii, cu cateva sute de ani inainte de Sumer sau Egipt, in afara de unul, lipsa unui sistem de scris.

Citeste si:
Cum a reușit Dacian Cioloș să-i ia fața lui Barna în prima rundă de alegeri din USR PLUS. Rolul ieșirii de la guvernare
Cum a reușit Dacian Cioloș să-i ia fața lui Barna în prima rundă de alegeri din USR PLUS. Rolul ieșirii de la guvernare
Dacian Cioloș a câștigat joi, 23 septembrie, prima rundă a alegerilor pentru șefia USR PLUS, reușind să-l întreacă cu două procente pe principalul său contracandidat, Dan Barna, cel care...
Care este strategia PNL după Congresul din 25 septembrie. Rareș Bogdan: ”Pentru majoritatea parlamentară nu luăm voturi de la AUR”
Care este strategia PNL după Congresul din 25 septembrie. Rareș Bogdan: ”Pentru majoritatea parlamentară nu luăm voturi de la AUR”
Rareş Bogdan dezvăluie strategia PNL după Congresul din 25 septembrie 2021. El a spus că nu nu vor lua voturi de la AUR. Rareș Bogdan a explicat joi seara, într-o emisiune tv, că...
Sursa: Ziare.com