Dupa ce colonelul Arsenescu a fost izolat de miscarea de rezistenta din Nucsoara, sefia grupului a fost preluata de fratii Arnautoiu. Timp de un deceniu vor continua lupta impotriva regimului comunist, zadarnicind in nenumarate randuri eforturile Securitatii de a-i prinde.
In vara anului 1950, Ion Marinescu il impusca in cap pe Darie Banu, membru al Partidului Muncitoresc si il raneste grav pe Ion Bancescu, membru al Frontului Plugarilor. Ca reprezentanti ai puterii comuniste in Nucsoara avertizarea era clara.
Desi au fost avertizati isi continuau eforturile de nationalizare a proprietatilor din comuna si indemnau sa se ia masuri dure impotriva partizanilor si a familiilor lor.
Luptele partizanilor impotriva Securitatii
Pe 7 august 1950 are loc o confruntare cu trupele Securitatii cand Ion Marinescu si Constantin Jubleanu sunt surprinsi in timp ce traversau valea raului Valsan, aproape de muntele Dobrogeanu.
Locotenentul major Alexandru Ghita si caporalul Ion Baloiu sunt ucisi de gloantele partizanilor si reusesc astfel sa iasa din ambuscada.
Un alt moment tensionat a fost cel din 2 septembrie 1950 cand Toma Arnautoiu, Petre Arnautoiu, Constantin Jubleanu si Ion Marinescu au dat nas in nas cu niste agenti de Securitate deghizati in turisti, pe cand se aflau pe muntele Galasescu.
Dupa ce sunt luati la bani marunti de partizani Bais Ghervase, Neniu Dumitru, Venter Teodor si Maria Tiron deschid focul, dar sunt cu totii ucisi, numai Aurel Barsan scapand in viata, fiind lasat sa plece.
Soarta tragica a sotilor Jubleanu
Iarasi, pe Valea Valsanului, pe 9 iunie 1951 are loc un schimb de focuri, Titu Jubleanu, Maria Jubleanu, sotia lui, Constantin Jubleanu, fiul si Ion Marinescu fiind prinsi intr-o ambuscada. Maria Jubleanu isi indeamna sotul sa stea si sa lupte pentru a oferi ragaz celor doi baieti sa scape.
Tinerii reusesc sa fuga, dar sotii Jubleanu sunt incercuiti. Un agent o impusca in spate pe Maria Jubleanu, iar Titu Jubleanu, vazandu-si sotia omorata isi pierde orice hotarare. Isi arunca armele si se repede sa o ia in brate.
Securistii l-au pus apoi sa ii sape cu mainile propriul mormantul si inainte sa o ingroape Titu a sarutat-o pentru ultima oara. El a fost dus apoi la inchisoarea Pitesti.
Incursiuni ale luptatorilor anticomunisti la cabanele din munti
Sunt atacate cabanele de pe muntele Berevoiul Mic de doua ori in aceeasi vara, spre disperarea Securitatii. La unul din atacuri au prins cincizeci de muncitori si i-au admonestat in fata organelor de partid prezente din cauza supunerii pe care o aratau regimului.
Tot cu aceasta ocazie, Maria Plop distruge portretele mai multor lideri comunisti, un important cap de acuzare la condamnarea ei.
Partizanii afla si de o intrunire a muncitorilor forestieri la cabana Padina care urma sa se desfasoare pe 17 august 1952. Fusesera chemati aproape o suta de oameni pentru a li se face instructia metodelor de lucru sovietice.
Cu aceasta in minte, Toma Arnautoiu si restul luptatorilor decid sa intrerupa sedinta. In momentul lasarii intunericului au taiat curentul si apoi intra in sala inarmati, spre oroarea sefilor comunisti care se ascund sub masa de la care prezidau.
Dupa ce iau alimente si alte provizii, Toma incepe ca de fiecare data un discurs inflacarat in care ii mustruluieste pe muncitori pentru ca lucreaza pentru spoliatorii tarii.
In tot acest timp nu s-a inregistrat nicio violenta, ba mai mult, inainte sa plece le-au inmanat un bilet prin care aratau ca ei si-au insusit ratiile, ca nu cumva securistii sa creada ca le-au fost date benevol si astfel sa sufere repercursiuni.
Toate aceste raiduri ale partizanilor s-au petrecut in ciuda faptului ca din 1 iulie 1952 pana pe 20 ianuarie 1953 s-au declansat operatiuni de periere a muntilor, la nord de Campulung si Curtea de Arges.
In mai multe randuri numarul celor implicati a fost de ordinul sutelor, de obicei soldati. Securitatea spera ca astfel bilantul ingrijorator de pana atunci, saptezeci de jafuri si cincisprezece omoruri ale gruparii de la Nucsoara, va putea fi oprit, dar nu au avut succes.
Morti controversate in randul gruparii
In toamna lui 1952 se petrece moartea controversata a lui Ion Marinescu, ucis din cate se pare de fratii Arnautoiu. Dupa ce Ion Chirca, o figura importanta a miscarii, s-a dovedit a fi un informator, teama de tradare capatase conotatii paranoice.
Dupa marturia preluata de Daniel Dejanu de la Alexandru Marinescu, fratele victimei, Ion Marinescu si Constantin Jubleanu trebuiau sa se intalneasca cu Toma si Petre pe 7 septembrie in muntii Dara.
Numai ca Petre Arnautoiu l-ar fi lovit in spate cu un topor, in timp ce Toma i-ar fi distras atentia. Constantin Jubleanu, care era apropiat de Ion, este dezarmat imediat de Toma, in timp ce striga la ei ca nu ar fi fost vinovat. Fratii il credeau pe Marinescu un tradator.
Insa tot de numele lui Ion Marinescu mai este legat inca un aspect nelamurit. El l-ar fi ucis pe Gheorghe Mamaliga pe 6 iunie 1950 in conditii inca neelucidate, cel mai probabil sub presiunea aceleiasi temeri.