Un roman ales membru al Academiei din Berlin acum 300 de ani - Documentar

Vineri, 11 Iulie 2014, ora 22:50
7941 citiri
Un roman ales membru al Academiei din Berlin acum 300 de ani - Documentar
Foto: Timpul

Romanul Dimitrie Cantemir, un erudit al timpului, fost domnitor al Moldovei devenit intre timp consilier al tarului Petru cel Mare, era ales membru al Academiei din Berlin, cu votul celor mai de seama carturari ai Germaniei si ai Europei, la 11 iulie 1714.

Primul roman membru al Academiei de Stiinte din Berlin

Bun cunoscator a sapte limbi de circulatie la acea vreme, Dimitrie Cantemir este considerat pana astazi ca fiind printre umanistii de frunte ai Europei secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea.

Un carturar polivalent

De buna seama acolo, la Academia din Berlin, au impresionat numeroasele lucrari stiintifice scrise, care ofereau o imagine inca neintalnita cu privire la viata si moravurile lumii atat de ciudate pentru ei, din sud-estul Europei.

Polivalenta sa era impresionanta: carturar, poliglot, enciclopedist, compozior, etnograf, geograf, filosof, isoric, lingvist, muzicolog, om politic si scriitor atat in limba lui materna - romana - cat si in multe alte limbi pe care le cunostea.

Importanta lui Dimitrie Cantemir are pentru noi o valenta in plus, el fiind primul autor care ne-a lasat o monografie a Moldovei, acea Descriptio Moldaviae, scrisa cu o acuratete si o precizie care ii uimeste chiar si pe geografii de azi.

Tot legat de tara noastra este si Hronicul Vechimii Romano-Moldo-Vlahilor, unde sustinea unitatea si latinitatea limbii romane, lansand totodata pentru prima oara in tara noastra conceptul ca limba romana are patru dialecte.

De asemenea, a elaborat o lucrare cartografica a Rusiei, precum si o colectie de harti inscriptionate in limba latina care se pastreaza si astazi in arhiva cabinetului lui Petru cel Mare, de la Sankt Petersburg.

Print Serenissim

Tarul l-a rasplatit pentru activitatea sa, acordandu-i un vast domeniu langa Harkov si investind-l cu titlul de Principe Serenissim al Rusiei, titlu pe care nu-l acorda nici macar nobililor rusi.

A fost judecat de catre unii cercetatori ca incercase sa subordoneze tara imperiului tarist. Judecata pare logica, dar tot logica ne spune ca, hotarand s-o rupa cu turcii si avand nevoie de un aliat de nadejde, nu-l putea gasi decat intr-o tara ortodoxa, religia avand in acea vreme un rol crucial in evolutia politica.

Experienta anterioara a aratat ca, nici Moldova care a incercat sa se apropie de Polonia catolica (indeosebi sub Alxandru cel Bun) n-a primit sprijinul ei la nevoie, si nici Tara Romaneasca nu s-a putut bizui vreodata pe Ungaria in conflictele cu turcii.

Poate merita amintit si modul cum de a putut un om cu atatea calitati sa se dovedeasca un comandant slab la Stanilesti, unde armata a fost pur si simplu nimicita de turci.

Acestora le raspunde succint si foarte clar istoricul A. Xenopol: infrangerea n-a fost a lui Cantemir, ci numai a lui Petru cel Mare. Acesta a contat pe puterea armatei sale si a dorit sa-i infrunte pe turci in camp deschis, desi Cantemir il avertizase despre vechile tactici ale domnitorilor moldoveni ceea ce sugera ca, precum Stefan cel Mare la Podul Inalt, sa atraga dusmanul intr-un relief neconvenabil, pe vreme nefavorabila, distragandu-i totodata atentia prin diversiuni.

Cantemiroglu

Urmarea se stie. Dar faptele istorice ar fi anoste si apasatoare pentru noi, daca n-ar fi pigmentate cu viata particulara a personalitatilor, care nu i-a lipsit nici lui Cantemir. Citez din scriitorul Costache Negruzzi:

"El avu cu sotia dintai sease feciori si doua fete, iar cu cea a doua, numai o fata. Una din fete si doi feciori murira, inca traind el. Si asa-i ramasera doua fete Maria si Smaragda si patru feciori Matei, Constantin, Serban si Antioh".

Una din aceste doua fiice avea sa-i provoace o mare amaraciune fostului domnitor. Tarul, ajuns la 50 de ani, se indragosteste brusc de fiica Maria a lui Cantemir.

Tatal se opune energic apropierii lor, dar tarul si-o ia pe Maria de ibovnica, nutrind planul ca, daca ea ii va face un fiu, el il va lasa pe acesta mostenitor.

Maria ramane intr-adevar insarcinata, dar pierde sarcina, iar tarul o paraseste. Astfel, in ulima parte a vietii lui, ilustrul Cantemir are parte de o picatura amara pe inima, care ii va roade sufletul pana moare.

Posteritatea n-a omis sa-l slaveasca pe Dimitrie Cantemir cum se cuvine. In Rusia, i s-au ridicat monumente, nu este ocolit din palmaresul membrilor Academiei din Berlin si chiar Turcia l-a inclus in istoria muzicala a tarii cu numele Cantemiroglu, ca fondator al muzicii laice turce, atribuindu-i titlul de pasa cu trei tuiuri din partea sultanului Ahmed al III-lea.

Citește și:
Corina Creţu, despre spitalele regionale: „Nu înţeleg de ce nu se lansează licitaţiile; Din punctul de vedere al Bruxelles-ului, tot ce se putea face s-a făcut”
Corina Creţu, despre spitalele regionale: „Nu înţeleg de ce nu se lansează licitaţiile; Din punctul de vedere al Bruxelles-ului, tot ce se putea face s-a făcut”
Europarlamentarul Corina Creţu, fost comisar european, afirmă că, având în vedere că toate etapele care presupuneau implicarea autorităţilor europene în realizarea spitalelor regionale din...
Virgil Popescu: Nu punem nicio taxă pe soare. Cei de la USR şi AUR au trunchiat adevărul
Virgil Popescu: Nu punem nicio taxă pe soare. Cei de la USR şi AUR au trunchiat adevărul
Ministrul Energiei Virgil Popescu a transmis luni seară, 5 decembrie, că nu va fi introdusă ”nicio taxă”. ”Prin aşa zisa taxă, care de fapt nu există, cei de la USR şi AUR au...