Voltaire, geniul ironiei care infrunta regii, Biserica si gandirea medievala - documentar

Pe o cladire veche de pe malul Senei, aflata pe strada care poarta numele lui Voltaire, se afla o placuta care aminteste ca acolo a locuit candva si a murit cel care isi spunea astfel.

Pe 21 noimbrie 1694, cand s-a nascut, marele ganditor fusese inregistrat in acte ca Francois-Marie Arouet.

In conflict cu curtezanii si cu preotii

Tatal sau, un notar avut, l-a indrumat sa studieze dreptul, dar tanarul Francois-Marie era mai interesat de intalnirile cu cercurile intelectualilor si ale aristocratilor din saloanele si cafenelele Parisului decat de studii. Le-a abandonat curand.

Aici ii asculta pe altii vorbind si isi expunea propria viziune cu privire la societate, la contrastele si la paradoxurile ei. Era un revoltat si nu ezita sa se exprime in batjocura la adresa potentatilor vremii, ceea ce deranja.

Culmea deranjului a fost momentul cand si-a publicat opiniile satirice la adresa printului regent, a carui viata sexuala incestuoasa scandaliza opinia publica. Acest moment i-a adus o condamnare de 11 luni intre zidurile Bastiliei.

N-a iesit de acolo "reeducat", ci inrait. Inrait impotriva curtezanilor si a preotilor care le tineau partea. Aflase tainele deismului, un concept filosofic care recunostea existenta lui Dumnezeu numai ca o cauza primara, in baza careia exista natura insasi si se mentine intr-o perfecta armonie.

Dar deistii negau orice valoare a ritului, cultelor, a textelor sacre, Bisericii si mai ales a slujitorilor ei. Voltaire li se alaturase si-i socotea pe acestia din urma sarlatani.

Mereu amenintat cu Bastilia

Deistii au constituit o adevarata scoala in secolele XVII-XVIII reprezentata cu mare succes de Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, Jean-Jacques Rouseau si multi altii. Scrierile lor i-au inflamat spiritul satiric.

Deranjati de ironiile lui, slujitorii Bisericii simteau nevoia sa ceara ajutorul autoritatilor impotriva acestui "pagan". Momentul potrivit s-a ivit cu prilejul unei altercatii publice cu cavalerul de Rohan, care l-a instalat din nou la Bastilia, pentru doua saptamani.

La iesire, a parasit imediat tara, refugiindu-se in Anglia, unde se simtea suflul democratiei, reprezentat prin monarhia constitutionala, dar si prin entuziasmul literatilor, sub a caror influenta scria neincetat. A fost o perioada fecunda, dar si admirata, a activitatii sale.

In Anglia, a devenit in scurt timp o personalitate notorie. Intors in tara sa, a editat "Istoria lui Carol al XII-lea", foarte incomoda pentru monarhie. Autoritatile au ordonat confiscarea intregului tiraj, dar cartile au continuat sa circule clandestin, spre deliciul publicului si furia curtii.

In 1434, publicarea lucrarii "Lettres Philosophiqes" declanseaza un scadal urias, intregul tiraj este confiscat si ars, iar Voltaire amenintat din nou cu Bastilia. Nu mai putea ramane la Paris si s-a refugiat pentru o lunga perioada in Champagne, alaturi de prietena sa, Emilie de Chatelet.

In memoria posteritatii

Aici a scis mult, pana in anul 1750, cand si-a adus aminte de o mai veche invitatie a regelui Prusiei, Frederic al II-lea, sa viziteze Berlinul, invitatie pe care o tot amanase, dar acum deodata a acceptat-o.

Regele l-a primit la resedinta sa de vara Sanssouci, de la Potsdam, unde ii construise un apartament special pentru aceasta vizita, in stil frantuzesc baroc, un apartament de un deosebit rafinament care exista si astazi, putand fi vizitat de public.

Totusi, prietenia cu Frederic cel Mare n-a durat mult. In 1453, nu s-au mai inteles, iar Voltaire a parasit ispititorul apartament de la castelul Sanssouci, instalandu-se langa Geneva, la Freney.

Era deja o personalitate recunoscuta, se bucura de toata consideratia in randul intelectualilor europeni, iar entuziasmul sau nu mai putea fi stavilit prin saloanele mondene.

Nici macar dizgratia clerului nu mai putea lovi in prestigiul sau de mare ganditor. Insa adevarata lui repuatie i-a acordat-o numai posteritatea, in memoria careia Voltaire a ramas un mare ganditor, capabil sa grupeze in jurul sau o pleiada de iluministi care vor crea germenii Revolutiei Franceze, capabila sa rastoarne ordinea medievala a Europei si sa netezeasca drumul spre epoca moderna.

Voltaire si-a sfarsit zilele la 84 de ani, chiar in casa de pe malul Senei, aflata la adresa 27, quai Voltaire, unde placuta comemorativa aminteste ca acolo a locuit ganditorul.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...