Cum s-a facut filmul despre 3 copii din Ferentari: Voiam sa il fac si pe un rasist sa se identifice cu personajele - Interviu

Miercuri, 22 Octombrie 2014, ora 08:22
6913 citiri
Cum s-a facut filmul despre 3 copii din Ferentari: Voiam sa il fac si pe un rasist sa se identifice cu personajele - Interviu

Filmul "Toto si surorile lui", un documentar despre trei frati din ghetoul Ferentari care trebuie sa se descurce singuri intr-un mediu dur si plin de droguri, tocmai a luat marele premiu pentru documentar la Festivalul de Film de la Varsovia, dupa ce abia castigase premiul Golden Eye la Festivalul de la Zurich.

Regizorul Alexander Nanau a vorbit pentru Ziare.com despre cele 14 luni in care a stat impreuna cu cei trei copii, incercand sa fie un martor credibil al unor vieti mereu pe marginea prapastiei, dar in care exista speranta, dragoste si dorinta unei salvari.

"Multi dintre ei sunt oameni foarte misto, foarte inteligenti, mult mai inteligenti decat multi dintre oamenii pe care ii intalnesc in societatea noastra, si mult mai lucizi si constienti de situatia in care sunt", a povestit Alexander Nanau despre cei intalniti in ghetou. Filmul va fi lansat la HBO in Romania, in decembrie.

Inca un succes european pentru filmul despre copiii din Ferentari (Video)

Cum a aparut subiectul?

M-a oprit cineva de la Strada Film pe strada si mi-a zis ca au niste fonduri europene mici ca sa faca ceva pe tema comunitatii rrome si mi l-au prezentat pe Valeriu Nicolae, care el insusi e un rrom si lucreaza in zona asta si incearca sa ajute copii, dar si adulti, era cel care incerca sa aduca aceste fonduri pentru un film.

Chiar daca nu ma interesa tema neaparat, am acceptat propunerea sa merg cu el prin tara pe la diferite comunitati rrome. Asa am inceput sa ma documentez despre tema si sa imi dau si eu seama care e modul de viata in diferitele zone cu rromi care traiau la marginea oraselor.

Abia apoi m-a izbit situatia copiilor, fiindca am intalnit copii foarte misto.

Eu venisem in Romania nu demult si rasismul din Romania pentru mine a fost un soc, nu am intalnit o populatie atat de rasista si de xenofoba ca in Romania nicaieri pe unde m-am plimbat. La ura asta fata de rromi m-am gandit, ce te faci cand esti un copil rrom, daca te nasti din pura intamplare in plina saracie si esti suficient de inteligent sa iti dai seama unde ai aterizat si iti dai seama ca nu ai niciun fel de iesire? Apoi am plecat la cautarea de personaje.

Cum se intra in Ferentari?

Valeriu mi-a aratat si ghetoul din Ferentari si am decis ca aici ar putea fi destula "carne", sa gasesc povesti si oameni interesanti. La inceput gasisem alt baiat care era interesant, dar el l-a adus cu el pe Totonel. Cand l-am vazut, mi-am dat seama ca are o mare personalitate in spate, era singurul copil care nu incerca sa ma impresioneze, era clar ca era ceva complex in spatele ochisorilor lui.

Apoi am cunoscut o fata, Andreea, si mi-am dat seama ca e sora lui Totonel, chiar daca nu prea interactionau. Apoi a aparut o alta fata, Ana, care era al treilea copil din aceasta familie. Povestea era destul de evidenta, ca ei sunt destul de singuri, lasati de izbeliste, cu mama lor la inchisoare. Deodata aveam trei oameni foarte interesanti, cu o poveste comuna si incitanta.

M-am dus cu Valeriu la mama copiilor, la penitenciarul Targsor, care teoretic urma sa iasa la un moment dat, dupa 5-6 ani, sa vad daca ar fi de acord sa ii filmam copiii. Aceasta mama, Siminica, avea o personalitate puternica. Toti erau destul de puternici ca sa sustina un film. Valeriu a vorbit in ghetou si cu oamenii responsabili acolo de partea mai nelegala si am obtinut acces, adica eram cumva sigur ca nu voi fi atacat de pionii importanti din ghetou.

Si asa am inceput sa ma lipesc de viata lor, dupa un timp am montat un trailer de prezentare, am cautat finantatori, am si gasit niste televiziuni de afara care au contribuit.

Asa a fost posibil sa documentam povestea copiilor timp de 14 luni. Pe parcurs, am cautat si HBO-ul, cu care facusem ultimul film, si au intrat si ei drept coproducatori in proiect.

Un film despre copiii din Ferentari, castigator la Festivalul de Film de la Zurich (Video)

Cum au acceptat camera, fara sa se uite la ea, cum au reusit sa se poarte normal?

Asta tine si de regizor, a fost si propunerea mea de la inceput. Forma asta o aveam in cap de mult timp, de pe la 23 de ani, cand am vazut un film facut prin anii '60-'70, si atunci m-a izbit cat de bine poate sa functioneze un film cu oameni reali, exact ca o fictiune, sa uiti ca este un autor acolo.

Astfel ii dai acces spectatorului direct la subiect si spectatorul trebuie sa isi puna singur intrebarile si sa isi dea singur si raspunsurile.

Revenind la rasismul din aceasta tara, voiam sa il fac si pe un rasist care se uita la film sa se identifice cu personajele, vrand nevrand. E aroganta asta cu care romanul se uita la un rrom sau la un copil care ii spala geamurile, e tot timpul aceasta superioritate: 'da, ma, o puslama, nu are ce sa devina, e un ratat, un rrom', ceea ce mi se pare o aroganta, pentru ca e o pura intamplare ca romanul s-a nascut unde s-a nascut. Nu a fost niciun merit al lui ca s-a nascut unde s-a nascut.

Cum a acceptat anturajul copiilor, format din oameni care se drogau, sa fie filmat?

Am fost introdus de Valeriu care lucra de mai mult timp in ghetou si cunostea oamenii. El mi-a dat prima validare. A zis 'e roman, dar e ok', dupa care a plecat. Cu el m-am dus fix o jumatate de ora in ghetou si le-am zis 'de maine eu vin cu camera'. Apoi am pus pe picioare o relatie de respect, explicandu-le tot ceea ce facem.

Cum mi-a zis unul dintre ei, 'ba, se vede ca esti cineva care are respect fata de oricine, ca e unul din canal sau din Guvern, se vede ca tu nu ai avea alta atitudine'. Cred ca mi-a luat o zi sa nu se mai uite in camera si sa devin parte din anturajul lor. Asa am putut sa devin invizibil, pur si simplu sa inregistrez viata lor, asa cum se desfasoara in fata camerei de filmat.

Multi dintre ei sunt oameni foarte misto, foarte inteligenti, mult mai inteligenti decat multi dintre oamenii pe care ii intalnesc in societatea noastra, si mult mai lucizi si constienti de situatia in care sunt. In societatea noastra multi merg cu valul, toata lumea se scoala de dimineata, isi face treaba, se culca seara.

Asta e situatia, e valul care te duce, nu poti sa zici ca multa lume traieste constient si ia decizii proprii in viata. Multi din ghetou sunt valorosi, dar au avut ghinionul sa se nasca pe partea gresita.

Cum a fost receptionat filmul?

La Zurich au fost reactii foarte puternice. Festivalul are doua competitii mari, a filmelor de fictiune si a documentarelor, care sunt, din fericire, puse la egalitate. La documentar au fost cele mai bune filme ale acestui an, filme care au venit de la Berlinala, de la Venetia si de la Cannes, unele cu premii.

Pentru noi era deja o validare a filmului, ca a fost inclus in aceasta selectie cu cele mai bune filme ale anului. Si a si castigat premiul principal.

Presedintele juriului a fost Steve James, unul din corifeii filmului documentar din America. Acest juriu foarte avizat si prestigios a decis sa dea premiul principal filmului nostru despre trei copii pierduti, din Romania, Bucuresti, Ferentari.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste si:
Amenzi de peste 4 milioane de lei ”încasate” de partide, pentru nereguli în finanțele proprii. Cine a primit cea mai mare sancțiune
Amenzi de peste 4 milioane de lei ”încasate” de partide, pentru nereguli în finanțele proprii. Cine a primit cea mai mare sancțiune
Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat un raport cu sancțiunile pe care partidele politice din România le-au primit anul trecut ca urmare a neregulilor cu privire la cheltuielile...
Dan Barna, despre incidentul în care a fost implicată o consilieră USR din Mogoșoaia: ”Nu ar fi fost posibil dacă hoții nu ar simți că au protecție politică”
Dan Barna, despre incidentul în care a fost implicată o consilieră USR din Mogoșoaia: ”Nu ar fi fost posibil dacă hoții nu ar simți că au protecție politică”
Vicepreședintele USR Dan Barna a reacționat joi seară, 27 ianuarie, după ce o consilieră a partidului său din Mogoșoaia a fost agresată de ”colegii” de la PNL și PMP. În mesajul...