Pe cand molima era vestita de soareci ce mancau copaci, iar carantina insemna afumare

Nimeni nu-si inchipuia acum o luna ca-l va vedea pe Klaus Iohannis explicandu-ne la TV ca trebuie sa ne spalam des pe maini sau pe ministrul Vela interzicand pensionarilor, prin ordonanta militara, sa-si plimbe cateii mai devreme de 8 si mai tarziu de 9 seara.

Politicienii au fost siliti sa se schimbe, fiindca provocarile sunt inedite.

Asta nu inseamna ca suntem primii care se confrunta cu situatii iesite din comun.

Ganditi-va ce surprinsi trebuie sa fi fost, de pilda, pe la 1670 moldovenii cand au vazut ceea ce relateaza un vicar apostolic pe nume Petru Parcevic:

"la vreo zi de drum de Bacau a fost asa mare multime de soareci, incat nu numai ca au stins toate cele din gradinile de zarzavat cu mare paguba, dar catarandu-se pe pomi au dat iama in poame istovindu-le cu desavarsire, ba chiar si pomii pe care i-au distrus cu totul, rozand cu dintii ramurile lor, si ceea ce e si mai rau, au stins si mistuit si graul de pe camp, si orzul si ovazul si altele asemenea. Locuitorii inspaimantati de aceasta nenorocire prezic ca va fi foamete si ciuma".

La fel ca si acum, molimele grave dadeau nastere unor convingeri ferme, mai ales printre creduli. Un calator englez cu nume italienizat - Giovanni Battista de Burgo - povesteste, de pilda, ca la sfarsitul secolului al XVII-lea a fost consemnata o minune facuta de un anume Anselmo, care "avea reputatia de sfant in intreaga Moldova, pentru ca nu manca decat radacini de iarba, nu bea decat apa si umbla gol.

In 1681, bantuia ciuma la Galati, in toata Moldova, Serbia etc. La 13 iunie, Anselmo aduna tot poporul in piata din Galati... declarand ca e nevoie ca un om drept sa moara pentru a-i mantui de ciuma... si se injunghie. Dupa jertfirea sa, ciuma inceteaza si in Moldova, si in tarile vecine!".

Solicitata sa se pronunte, Biserica Catolica a aratat ca o sinucidere nu poate fi o minune. G.B. de Burgo a luat de bune relatarile unor turci neseriosi.

Panica era - ca si acum - paralizanta, conducand la inchiderea in casa. O marturie de la 1824 a lui Robert Walsh ne arata cum s-au comportat bucurestenii in acel an cand: "ciuma se ivise cu violenta in oras si pretutindeni domnea panica.

Cancelaria si toate locurile publice erau inchise si negustorii nu mai faceau nicio tranzactie; toti cei care aveau putinta parasisera orasul si toti cei care nu o aveau se inchisesera in casele lor si nu mai aveau contact cu nimeni".

Plecat din Capitala spre Sibiu, Walsh se opreste undeva pe Valea Oltului, intr-un post de carantina numit Turnu Rosu, alcatuit din sase baraci:

"Trasura mea a fost oprita inaintea unei dintre baraci si inconjurata de mai multi insi stand la oarecare distanta. M-am indreptat spre unul dintre acestia care tinea o legatura de chei si parea sa fie mai mare, pentru a-i pune unele intrebari dar m-a indepartat, ferindu-se cu capatul cheilor intinse inaintea sa, si tragandu-se inapoi cu o expresie de spaima. Am aflat ca voi fi socotit ca o persoana cu adevarat molipsita de ciuma si in consecinta tratata ca atare".

Daca suspiciunea semana cu cea de azi, conditiile materiale ale carantinei par sa fi fost ceva mai rele decat in prezent: "podeaua era acoperita cu o coaja de noroi si era inegala, fiind valurita cu praguri de gunoi. Ungherele si ferestrele erau acoperite de panze de paianjen: singurul mobilier consta dintr-o masa de bucatarie prelunga cu pete dezgustatoare de grasime si de fibre de carne, si de o platforma mare de scandura grosolana [...]

Mirosul acestui loc era asa de infect si greu, ca am fost silit sa deschid ferestruicile mici, dar aici am intampinat oarecare greutate, intrucat era un lucru nemaipomenit pana atunci si cercevelele erau lipite impreuna datorita ruginii si panzelor de paianjen".

Peste vreo doua decenii, in Principate - ne spune francezul Adolphe Laurent Joanne - carantina era organizata: un comitet medical lucra impreuna cu un comitet director, iar pe langa ele mai existau pichete cu cate sase tarani si sase soldati in Valahia si, respectiv, cu doi cavaleristi si doi infanteristi in Moldova.

Normele erau stricte, mai cu seama pentru cei care debarcau venind pe Dunare: "Carantina este impartita crescator in patru, opt, saisprezece, douazeci si patru de ore. La sosirea pasagerilor se iau urmatoarele masuri de prevedere: Pasagerii de pe acelasi vas sunt dusi intr-o afumatoare unde se dezbraca de haine, raman in izmene, iau o haina de casa si se incalta cu incaltamintea pe care le-o da administratia in cazul in care ei nu au timpul si precautia de a trimite, cu douazeci si patru de ore inainte, haine de schimb. Sunt condusi in camerele care le-au fost destinate si douazeci si patru de ore dupa asta le sunt aduse hainele lor.

Cat despre marfuri se face astfel: 1. pentru ulei, icre negre, masline, peste si fructe se supun scufundarii in apa;

2. pentru stofe, se face purificarea prin fum cu acid muriatic sau prin expunere la aer, matase opt zile, bumbacul saisprezece, lana douazeci, bumbacul si lana bruta treizeci si patruzeci si doua. Hartiile sunt afumate timp de sase ore, iar banii, bijuteriile sunt trecuti prin otet".

Cu speranta ca aceste marturii va vor da motive de optimism, tin sa precizez ca le-am transcris din volumele editate de cercetatorii de la Institutul Nicolae Iorga in seria de Calatori straini despre tarile romane, vol. VII, 1980, pp. 172 si 570 si in seria Calatori straini despre tarile romane in secolul al XIX-lea, vol. II, 2005, pp. 101 si 115-116 si vol. V, 2009, p. 36.

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti si fost deputat european.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...