Cum au reusit 168 de spanioli sa distruga imperiul Inca. Au folosit o arma biologica fara sa stie

Sambata, 23 Noiembrie 2013, ora 11:32
27195 citiri
Cum au reusit 168 de spanioli sa distruga imperiul Inca. Au folosit o arma biologica fara sa stie

Distrugerea imperiului Inca este una dintre cele mai elocvente dovezi din istorie ca nu avantajul numeric este cel care conteaza intr-un conflict. 168 de oameni, un tun si 27 de cai au reusit sa puna la pamant un imperiu intreg. Intr-un mix de noroc si diversitate a perceptiilor culturale, imperiul Inca a fost nimicit in numai un an.

Peste toate, spaniolii au avut si un avantaj biologic pe care nu l-au constientizat la acea vreme, dar al carui rol a fost decisiv, scrie How Stuff Works.

Cand spaniolii au dat buzna in America de Sud, imperiul Inca se intindea pe o distanta de peste 4.000 de kilometri, din Ecuador pana in Chile. Populatia acestui vast imperiu ajungea la peste 20 de milioane de oameni. Spaniolii au preluat controlul in 1533.

Cheia intelegerii acestui fenomen istoric de cucerire sta de fapt in cultura aparte a incasilor. Societatea incasa folosea un sistem rigid de clase sociale. Exista un conducator despre care poporul credea ca este fiul zeilor. Sub acest conducator se aflau consilierii sai si familia, priviti ca semi-zei.

Capitala imperiului era la Cuzco si a fost fondata in 1100. Incasii erau expansionisti. Cautau mereu sa castige cat mai mult teritoriu. Daca alte triburi opuneau rezistenta, armata ii zdrobea. Totusi, triburile care se predau de bunavoie primeau statut de partener si erau rasplatite cu bunuri valoroase. Incasii nu aveau o scriere dar vorbeau limba Quechua.

Sacrificiile la incasi: copii drogati si lasati sa moara in munti

Triburile care li se alaturau de bunavoie o faceau pentru a beneficia de tehnologia incasa, destul de avansata pentru acele teritorii si acea vreme. Astfel, aceste populatii erau ajutate sa construiasca ziduri puternice, puteau sa profite de drumurile croite de incasi prin muntii Anzi, de sistemul de irigatii sau de calendarul dupa care se aduna recolta. Este de subliniat faptul ca aceasta expansiune s-a produs fara ca incasii sa cunoasca roata. Cercetatorii sunt uimiti si acum de cate s-au putut realiza fara inventia rotii.

Imperiul incas avea un sistem foarte bun de comunicatii. Potrivit arheologilor, acestia angajau asa-numiti alergatori, niste oameni care aveau o rezistenta fantastica si care parcurgeau sute de kilometri pentru a transmite un mesaj. Se pare ca acestia puteau alerga in jur de 400 de kilometri pe zi.

Inceputul declinului, in favoarea spaniolilor

In secolul al XV-lea, imperiul Incas se extinsese atat de mult incat conducerea centrala incepuse sa se clatine. Pur si simplu nu mai putea controla zone indepartate ale imperiului, locuri unde izbucneau frecvent revolte. In 1525, conducatorul Huayna Capac a murit. La numai cateva zile, s-a intamplat la fel si cu succesorul sau. Astfel, s-a creat un vid de putere pe care au incercat sa il umple cei doi fii ai lui Huayna Capac. Un fiu a primit partea de nord a imperiului, celalalt a primit partea de sud. Aceasta impartire a dus la izbucnirea unui razboi civil. Pana la urma, Atahualpa a devenit imparat peste tot teritoriul.

Incasii au prosperat de pe urma schimbarii climei

Aceasta era situatia imperiului incas atunci cand au sosit spaniolii condusi de Francisco Pizarro. Acest Pizarro nu era primul spaniol care ajunsese in America de Sud. Inaintea sa, Herman Cortes a reusit sa distruga civilizatia Azteca. A refuzat orice fel de propuneri de pace si a mizat pe jafuri si sclavie.

Francisco Pizarro, ca orice alt european, avea marele avantaj al armelor de foc. Incasii nu mai vazusera asa ceva pana cand spaniolii au pus piciorul pe teritoriul lor. Avantajul a fost insa mai mult de ordin psihologic decat fizic. Evident, daca doua sute de oameni ar fi atacat un spaniol cu pusca acesta n-ar fi avut nicio sansa. Totusi, atat incasii cat si aztecii au presupus ca europenii inarmati sunt fii de zei sau chiar zei si s-a instalat astfel teama.

Pizarro a reusit chiar sa il captureze pe conducatorul de la acea vreme, pe Atahualpa, pentru care a cerut rascumparare. Dar degeaba i-au adus incasii averi si au umplut doua camere cu aur si alta cu argint, ca Pizarro nu si-a tinut cuvantul de a-l elibera pe Atahualpa. Vreme de cateva luni l-a folosit ca pe un conducator marioneta. Nu a durat mult si Pizarro a decis sa renunte la aceasta strategie si l-a ucis pe imparat. Sute de apropiati ai imparatului au fost omorati si ei la scurt timp dupa.

"Arma biologica" de care au profitat spaniolii

Legenda spune ca prima intalnire intre Atahualpa si Pizarro a fost cea care a declansat operatiunea de cucerire. Pizarro i-ar fi zis lui Atahualpa, cu ajutorul unui translator, ca a venit sa ii crestineze si i-a inmanat o biblie. Imparatul incas ar fi aruncat pe jos cartea. Pizarro a luat acest gest drept o declaratie de razboi. Nu se stie inca daca gestul imparatului s-a dorit a fi unul ofensator sau doar Atahualpa nu a inteles ce este aceea o carte.

Daca este sa recapitulam avantajele spaniolilor, trebuie sa mentionam puterea armelor, influenta psihologica, momentul propice de a sosi si triburile ostile incasilor care s-au aliat cu spaniolii. In afara de aceste importante avantaje, cel crucial a fost de fapt banalul varsat de vant. Boala a fost cel mai puternic aliat al spaniolilor.

In timp ce europenii castigasera o oarecare imunitate la varsatul de vant, populatiile sud americane erau extrem de vulnerabile. Odata cu sosirea europenilor pe teritoriul lor au venit si bolile. Varsatul de vant a decimat populatia incasa, deschizand drumul pentru trupele lui Pizarro. "Asa de mare era haosul ca Franciso Pizarro a reusit sa cucereasca un imperiu de marimea Italei si Spaniei la un loc cu numai 168 de oameni", a scris Charles Mann in cartea sa 1491.

Intr-un final, bolile aduse de europeni au facut inzecit mai multe victime decat au facut armele sau lacomia spaniolilor. La 130 de ani de la descoperirea lui Columb, 95% din populatia indigena a celor doua Americi pierise.

Citeste si:
Declarații halucinante ale Dianei Șoșoacă despre oamenii vaccinați: ”Când sunteți lângă ei, dați pe bluetooth” VIDEO
Declarații halucinante ale Dianei Șoșoacă despre oamenii vaccinați: ”Când sunteți lângă ei, dați pe bluetooth” VIDEO
Senatoarea Diana Șoșoacă a făcut vineri, 28 ianuarie, noi declarații aberante împotriva vaccinării anti-Covid. Invitată la un post de televiziune intitulat News România, senatoarea a...
Schema prin care liderii de sindicat ajung vedete politice în România. Numele grele care au marcat istoria ultimilor 30 de ani
Schema prin care liderii de sindicat ajung vedete politice în România. Numele grele care au marcat istoria ultimilor 30 de ani
Relația dintre politică și sindicalism nu este una nouă, în România regăsindu-se numeroase exemple de politicieni care s-au folosit de funcția pe care o aveau în diverse sindicate ca...