Eroi ai Holocaustului: Juristul care a sfidat cel de-al Treilea Reich (I)

Masura virtutilor unui popor se poate vedea numai in momentele sale de restriste. Pentru noi genocidul infaptuit de autoritatile romane in timpul Holocaustului este unul din acele momente.

Inainte de toate, ne-a aratat ca putem fi capabili de un rau inimaginabil si poate din aceasta cauza multi dintre compatriotii nostri refuza sa dea crezare, pana si astazi, ororilor petrecute in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Mai grav este ca din cauza acestui lucru multi dintre romanii care au demonstrat un curaj extraordinar in aceste timpuri intunecate sunt condamnati la uitare. Eu voi vorbi despre ei, despre cei care, punandu-si viata in pericol, n-au ezitat sa-si ajute semenii. Inainte de a incepe sa ne gandim la viitor, la urmatorul an, mai intai sa privim in trecut, ca pasii pe care ii facem apoi sa fie calauziti de pildele acestor buni romani.

Romanii in randurile celor drepti intre popoare

In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, intre 280.000 si 380.000 de oameni sunt ucisi de statul roman. Dupa Germania nazista a lui Hitler, regimul autoritar al maresalului Ion Antonescu s-a facut vinovat pentru cele mai multe crime din timpul Holocaustului. Informatiile legate de exterminarile savarsite pe timpul razboiului sunt tainuite apoi de autoritatile comuniste, continuandu-se pe aceeasi directie chiar si dupa schimbarea de regim in urma Revolutiei.

In ultimii zece ani s-au putut face totusi cativa pasi importanti in directia intelegerii celor intamplate atunci, chiar daca sub constrangeri din afara. Memoria Holocaustului a inceput sa fie recuperata incetul cu incetul.

Din nefericire, eforturile nu sunt indreptate cu aceeasi vana si catre acei romani, care cu pretul vietii, au riscat totul sa-i puna la adapost pe cei care au avut nevoie de ocrotire. Romanii care au demonstrat umanitate in timpuri inumane. Romanii Drepti intre Popoare.

Impinsi intr-un con de umbra in propria lor tara, Memorialul Victimelor Holocaustului din Israel le retine numele, ca ei sa ramana pe veci marturii ale integritatii umane. Titlul de Drept intre Popoare este acordat acelor indivizi remarcabili care prin actiunile lor au dus la salvarea unor evrei de la moarte in timpul Holocaustului. Cativa zeci de romani au primit aceasta onoare, iar in continuare vom vorbi despre trei din ei.

Un diplomat in vremuri vitrege

Purcedem la drum consultand dosarul cu numarul 10472 din arhivele Memorialului, unde vom gasi trecut numele printului Constantin Karadja. Diplomat al serviciului roman de externe, intre 1931 si 1941 a fost consul general la Berlin, iar apoi, pana in 1944, directorul departamentului consular al Ministerului Afacerilor Straine.

Folosindu-se de privilegiile functiilor sale si de parghiile diplomatice pe care le detinea a putut salva vietile a peste 52.000 de oameni.

Neincetat el informa autoritatile romane de ce se petrecea in interiorul granitelor celui de-al Treilea Reich. Chiar inainte de inceperea razboiului, spunea ca daca nu-i vor ajuta pe acesti "...sarmani refugiati...sa-si gaseasca adapost in Romania sau intr-o alta tara non-europeana, ei ar putea fi inchisi intr-un lagar de concentrare, din care multe sute vor disparea fara nicio urma" si din acest motiv "...cererile evreilor cu nationalitate romana, care cer sa li se permita sa se intoarca, ar trebui tratate cu prioritate si fara intarziere din pricini umanitare."

In multe ocazii a intervenit chiar si impotriva instructiunilor venite de la Ministerul Afacerilor Straine, cum a fost in cazul celei primite la 7 martie 1941. Guvernul german ceruse ca evreii romani sa aiba mentionata etnia lor in pasapoarte, iar ministerul este constrans sa accepte masura.

Cand el primeste aceste indicatii, Karadja trimite inapoi o nota de protest: "Din punct de vedere umanitar o sa inrautatim si mai mult situatia acestor oameni saraci, prin ridicarea de obstacole inutile in calea exodului lor". Karadja nu se opreste aici. Dupa cum spunea el, opiniile statelor occidentale oricum nu ne erau prea favorabile, iar legile de acest tip nu faceau decat sa le invrajbeasca si mai mult impotriva Romaniei, urmand ca la timpul potrivit "sa-si regleze conturile".

Dupa indelungi discutii, pentru ca germanii nu au specificat in ce fel trebuia precizata apartenenta etnica, Karadja pune in vedere sa se imprime in schimb un semn ilizibil, care sa nu iasa in evidenta la o inspectie sumara, iar ministerul pica de acord.

Germanii sunt apoi informati ca s-a implementat masura, dar fara a preciza in ce consta ea de fapt. In acest fel, evreii romani din Germania puteau in continuare sa se repatrieze fara prea multe sicane.

In acelasi an, cand ajunge director al departamentului consular, trimite o circulara spunand ca "Toti romanii din strainatate trebuie protejati fara deosebire..." iar orice act discriminatoriu impotriva lor sa fie raportat. Tot el isi arata revolta fata de politicile germane spunand ca "Legea internationala, principiile si etica universala ale drepturilor fundamentale ale umanitatii nu au fost luate in considerare de autoritarile germane si ele ne-au respins, de asemenea, drepturile, discriminand impotriva cetatenilor nostri."

Scapati din camerele de gazare de la Auschwitz

La sfarsitul lui 1943, guvernul de la Vichy il informa pe cel roman ca daca nu se vor lua masuri el va fi nevoit sa-i deporteze pe evreii romani datorita presiunilor germane. Insistentele hotarate ale lui Karadja pe langa ministrul afacerilor straine dau rezultate.

Primul tren cu refugiati paraseste Franta pe 23 februarie 1944 si inca doua i-au urmat pe 6 si 26 martie. Estimarile spun ca intre 600 si 4000 de oameni au putut scapa datorita interventiei lui Karadja.

Se vedea ca pe masura ce sovieticii aduceau Frontul de Est tot mai aproape de granitele germane, Hitler devenea tot mai hotarat sa transeze "problema evreiasca" odata pentru totdeauna. In Ungaria incepusera deportarile in masa inspre Auschwitz. Karadja este cel care iarasi intervine, pentru a-i repatria pe evreii romani din Trasilvania de Nord, ocupata dupa Dictatul de la Viena din 1940.

Profitand de sensibilitatile momentului, pune in fata ministrului afacerilor straine un argument convingator. I-a spus ca daca "...acestor evrei din Ungaria nu li se permite sa se intoarca in Romania s-ar putea confrunta cu moartea, iar viitoarele autoritati ale Ungariei nu vor rata ocazia sa-i informeze pe englezii si americanii de maine, ca am trimis un numar mare de evrei la moarte."

In urma pledoariei lui Karadja, ministrul a sustinut inapoierea lor in tara. In consecinta, 51.000 de oameni s-au sustras deportarilor catre Auschwitz, unde i-ar fi intampinat o moarte sigura.

Totusi, sfidarile sale au avut in cele din urma un pret de platit. Va fi inlaturat din corpul diplomatic in toamna lui 1944 si va muri in singuratate cativa ani mai tarziu.

Dar nu va fi uitat. El va primi postum titlul de Drept intre Popoare din partea Memorialului Victimelor Holocaustului in cadrul unei ceremonii tinuta in 2005 la ambasada Israelului din Berlin.

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...