Misterele disparitiei civilizatiei Maya: Razboiul Rece si teoria "balcanizarii" mayasilor

In secolul 9 civilizatia Maya dispare brusc. Ani la rand, cercetatorii zilelor noastre s-au straduit sa dezlege enigma sfarsitului misterios al mayasilor. Oare "balcanizarea" civilizatiei lor sa fie de vina pentru crahul Maya?

Prabusirea a venit cu totul neasteptat in urma cu 1.200 de ani: templele maiestuoase s-au naruit, palatele s-au degradat, oamenii au incetat sa mai sculpteze hieroglife pe peretii de piatra, noteaza Deutsche Welle, intr-un amplu material.

De-a lungul timpului arheologii au incercat sa descifreze prabusirea enigmatica a civilizatiei Maya. Au pierit mayasii in urma unei catastrofe naturale, a unui razboi civil sau au fost victime ale invaziei extraterestre? Raspunsurile la aceste intrebari sunt importante pentru oamenii de stiinta, deoarece acestia cred ca, intelegand si descifrand declinul civilizatiei Maya, pot spera sa inteleaga ce ameninta cu adevarat societatile moderne.

Care sunt posibilele raspunsuri?

Unii cercetatori au vazut cauzele declinului Maya in defrisarea masiva a junglei care a condus la eroziunea solului. In cartea geografului american Jared M. Diamond, "Colaps: de ce civilizatiile supravietuiesc sau se prabusesc", citim:

"Poporul mayas s-a inmultit destul de rapid, oamenii fiind nevoiti, la un moment dat, sa taie copacii junglei. Oamenii au distrus padurile, drept urmare solul s-a erodat. Mayasii au inceput sa se lupte din greu pentru resursele din ce in ce mai limitate. Perioadele lungi si frecvente de seceta au complicat si mai mult situatia, conducand la foamete si saracie in masa."

Istoricii sunt de acord ca pamanturile locuite de mayasi erau dens populate, 200 de persoane traind pe kilometrul patrat, ceea ce corespunde cu densitatea umana din Germania de astazi de exemplu.

Arheologul si istoricul german, Nicholas Grubber, expert in ceea ce tine de civilizatia Maya, se indoieste ca aceasta ar putea fi cauza majora pentru disparitia mayasilor.

El crede ca, intr-adevar, secetele lungi au contribuit la declinul Maya, dar se bazeaza si pe dovezi descoperite recent. Astfel, sapaturile arheologice din orasul mayas Uksul au aratat ca intre orase se gaseau paduri dense. Acesta este un semn ca mayasii nu au distrus in mod intentionat natura.

Grubber sustine o teorie total diferita pentru prabusirea civilizatiei Maya. El are un scenariu bazat pe concepte moderne. Istoricul german sustine ca, timp de secole, la mayasi au fost doua centre politico-administrative dominante: Kalakmul in partea de sud, care corespunde Mexicului de azi, si Tikal din Guatemala moderna.

Intre adversarii politici din acesti doi poli, secole de-a randul, a existat un echilibru de putere stabil care a mentinut intre granite conflictele interne. Existau intelegeri tacite de neimplicare in treburile celuilalt. Grubber descrie acest episod ca fiind primul Razboi Rece din jungla.

In jurul anului 695 d.Hr relatiile se schimba dramatic. Soldati din Tikal ataca Kalakmul, il rapesc pe rege, omorandu-l. O poveste similara se desfasoara si in anul 736 d.Hr, in urma careia se prabusesc structurile sociale si politice din Kalakmul.

Curand dupa acest episod, se prabuseste si a doua superputere, Tikal, ca urmare a vidului de putere creat. Aceasta este de fapt cauza pentru distrugerea culturii Maya din sud. Scenariul se repeta un pic mai tarziu si la nord, deoarece nativii maya erau strans legati politic.

"Balcanizarea" Maya

Dupa prabusirea celor doua regate, civilizatia supravietuieste cateva decenii, dar orasele sunt distruse, peste tot micile conflicte conducand la ciocniri violente. "Mai intai, superputerile duc razboaie intre ele, dupa aceea incep conflictele locale. Acesta a fost momentul balcanizarii mayasilor", sustine Grubber.

Ultimele sapaturi din orasul mayas Uksul tind sa-i dea dreptate lui Grubber. Dupa ce regii si-au parasit palatele, in ele s-a instalat populatia rurala. Oamenii au folosit pietrele de la palatele distruse pentru a-si construi case proprii. Noii proprietari nu au in vedere, din pacate, binele comun.

Sistemele de irigatii si canelele cad in ruina, nemaifiind intretinute, iar seceta distruge treptat totul. "Ce s-a intamplat cu utlimii locuitori din Uksul nu stie nimeni. Poate ca seceta i-a fortat sa paraseasca orasul", concluzioneaza istoricul Nicholas Grubber.

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc, pe cuvântul meu, în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...