Mitul oinei: Inventia sportului national (I)

Joi, 30 Ianuarie 2014, ora 23:04
15425 citiri
Mitul oinei: Inventia sportului national (I)
Foto: ziarmm.ro

Originile oinei cu greu pot fi clarificate, iar sursele documentare sunt sarace in acest sens. Insa, ii putem multumi lui Nicolae Iorga pentru descoperirea primei mentiuni a jocului in cazania de la Ramnic.

Iesita de sub condeiul preotului Nicolae Soica, in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, el scria despre cum in anii petrecuti de el la Timisoara juca lopta mica. Dupa cum vom vedea era doar unul din nenumaratele nume purtate de acest joc.

Revenind la sursele documentare, in manualul de dietetica din 1782 al medicului Istvan Natyus, se mentioneaza in treacat beneficiile oinei.

Pe urma, intr-un proces verbal din 1802 al cadrelor didactice apartinand de liceul din Sighetu Marmatiei, regasim iarasi oina printre jocurile permise elevilor.

Incepand cu secolul al XIX-lea suntem martori la o crestere considerabila a mentiunilor legate de oina. De la un document pastrat la Muzeul Unirii cunoastem ca personalitati ca Avram Iancu jucau lopta-pila, o varianta regionala.

Graitor este si episodul infiintarii scolii de la Targu Neamt de catre domnul Grigore Ghica, cand doi dintre elevii noii scoli, Ion Creanga si Vasile Conta, au intarziat in timpul ceremoniei de deschidere pentru ca s-ar fi jucat oina.

Folcloristii incep si ei sa-si indrepte atentia catre jocurile traditionale, iar in urma cercetarilor intreprinse, s-a vazut ca oina apare sub nume distincte in intreg arealul locuit de romani.

Imprejurul Sucevei sau Botosaniului este consemnat cu numele de ogoi, imprejurul Blajului, cu numele de matca mare, baciul, de-a lunga sau lopta lunga si imprejurul Baii Mari, cu numele ciocota.

Chiar si la romanii de la sud de Dunare, in Ohrida, un joc similar oinei purta numele de suca, iar la romanii din Bitolia topca sau topa.

O universalitate a jocului

Prin excelenta o exprimare ludica pastorala, traiul ciobanilor rasuna in multe din elementele jocului, numai ca trebuie sa avem in vedere ca dincolo de caracterul sau intrinsec, regulile acestuia variau de la regiune la regiune pentru ca era, in cele din urma, un joc a carui natura era universala.

Pe intreg continentul european, ba chiar si in lume, au existat jocuri similare care s-au dezvoltat independent. Desi de multe ori s-a spus ca baseball-ul american se trage din jocul de oina al transilvanenilor emigrati, trebuie sa luam genul acesta de informatii cu un gram de sare. Si rusii considera ca baseball-ul deriva din jocul lor traditional de "lapta" ajuns in State tot prin emigranti.

Numai ca in contextul definirii unei identitati romanesti ochii se vor intoarce catre folclor pentru a suprinde acele elemente originale ale poporului roman. Oina va capta interesul, iar variantele locale sunt reunite intr-un sport codificat.

Nasterea unui sport national

Dupa ce folcloristii romani scriu despre acest joc, Dimitrie Ionescu, profesor de gimnastica la liceul Gheorghe Lazar, devine unul dintre promotorii jocului in scoli. El pune la punct si un regulament care este publicat in revista Albina in 1895.

Numai ca Spiru Haret va fi cel care va aduce oina in prim plan. In calitate de ministru al Instructiunii Publice in trei guverne liberale, el va reforma sistemul de invatamant romanesc din temelii.

Haret are o intalnire cu cei mai insemnati institutori de gimnastica, precum Dimitrie Ionescu sau Gheorghe Moceanu, spunandu-le ca "Nu mai merge. Tinerimea noastra scolara de azi nu mai e acel tineret sglobiu, vioiu, rezistent, de pe cand eram eu in liceu. In scoalele noastre nu mai vad jucandu-se busita, barul, mingea batuta, mingea la zis si indeosebi unul din jocurile noastre originale cele mai frumoase: Oina. As dori ca d-voastra sa incepeti o campanie in aceasta directiune si va asigur de tot concursul meu. As dori ca d-voastra sa incepeti chiar de pe acu, sa invatati pe elevi sa joace acest joc care pune in miscare tot corpul si desvolta atat indemanarea, vederea, ca si initiativa proprie...".

Si mult mai important, intr-o circulara emisa pe 4 iulie 1898, Haret isi face cunoscuta dorinta "... ca oina sa devina sportul nostru national, precum pe aiurea este tenisul, cricketul, canotajul si altele."

Bibliografie:

  • Fascinatia oinei- Jocul romanilor de pretutindeni, Nicolae Postolache, Editura Profexim, 2009, Bucuresti
  • Redescoperiti si invatati sportul nostru national oina, editie ingrijita de Calin Moje, Sergiu Frangulea, Radu Roata, Laurentiu Siclovan, Editura Muntenia, Constanta, 2011
  • Istoria igienei, dr. I. Felix, Institutul de Arte Grafice "Carol Gobl", Bucuresti, 1903
  • Lui Spiru C. Haret "Ale tale dintru ale tale" la implinirea celor seasezeci ani, Institutul de Arte Grafice "Carol Gobl", Bucuresti, 1911
  • Nu rata partea a doua a documentarului despre sportul national al romanilor, ce va fi publicata vineri, numai pe Ziare.com!

    Citește și:
    Noua conspirație marca Daniel Ghiță. Politicianul susține că pesta porcină a apărut în România înaintea sărbătorilor pentru ca cetățenii să cumpere carne din alte țări
    Noua conspirație marca Daniel Ghiță. Politicianul susține că pesta porcină a apărut în România înaintea sărbătorilor pentru ca cetățenii să cumpere carne din alte țări
    Deputatul PSD Daniel Ghiță promovează o nouă teorie a conspirației după ce a dat de înțeles că pesta porcină ar fi apărut în România înaintea sărbătorilor pentru a-i determina pe...
    Ministrul Muncii anunță o creștere ”un pic mai mare” a alocațiilor pentru copii din 2023. Noul procent promis
    Ministrul Muncii anunță o creștere ”un pic mai mare” a alocațiilor pentru copii din 2023. Noul procent promis
    Ministrul Muncii, Marius Budăi, a făcut luni, 28 noiembrie, precizări în legătură cu majorarea alocațiilor. Recent, Guvernul a anunțat că, la începutul lui 2023, alocațiile vor fi...