Recorduri in spatiul romanesc: cele mai lungi poduri din Europa

Cu 60 de ani in urma, la 20 iunie 1954, se inaugura podul dintre Giurgiu si Ruse, despre care putina lume stie ca, la data aceea, era cel mai lung pod combinat (sosea si calea ferata) din Europa.

Nu s-a ingrijit nimeni atunci sa ne plaseze si pe noi in Cartea Recordurilor, desi am fi meritat si chiar ar fi fost cu mai multa lauda decat recentul carnat kilometric al primarului Sorin Oprescu sau cea mai mare placinta a nu mai stiu carei personalitati politice.

Pana acum 60 de ani, treceai de la Giurgiu la Ruse cu bacul.

Podul impresioneaza si astazi cu lungimea sa de 2,8 km (intre timp, am fost depasiti de alti europeni) si cu inaltimea deasupra Dunarii de 30 metri.

Dar cel mai interesant amanunt este durata de executie: s-a construit in doi ani si jumatate. Putem sa ne minunam noi, cei de azi.

La executie au participat atat intreprinderi romane, cat si bulgare, iar proiectul i-a apartinut unui architect sovietic, care s-a documentat sub aspect tehnic, studiind structurile mai multor poduri, moderne la data aceea, din intreaga Europa.

Cernavoda

Dar acesta n-a fost singurul record din spatiul romanesc la capitolul poduri. Anterior, mai exact cu vreo 59 de ani in urma, se inaugurase tot in tara noastra si tot ca record european de lungime, cunoscutul pod de la Cernavoda. Era de fapt un complex de poduri, care insumau in totalitate o lungime de 4087,95 metri, impresionanta nu numai prin lungimea lor, dar si prin solutiile tehnice, adoptate de inginerul Anghel Saligny.

Pentru a asigura circulatia nestigherita a vaselor pe Dunare, inginerul Saligny a prevazut deasupra fluviului o deschidere libera de 190 metri, de asemenea cea mai mare de la acea data, aflata pe continentul european.

La inaugurarea solemna din anul 1895, a participat insusi regele Carol I, iar conducatorii echipelor de constructori, in frunte cu inginerul Saligny, au asteptat intr-o salupa aplasata pe Dunare, sub pod, proba de foc: trecerea unui convoi de incercare cumpus din 15 locomotive grele, cu o viteza de 60 km/ora.

Se vede ca, pe vremea aceea, "taierea panglicii" era mai spectacuoasa si mai responsabila decat astazi.

Drobeta-Turnu Severin

Dar acestea nu sunt singurele recorduri in materie de poduri din spatiul nostru romanesc. La inceputul celui de al doilea secol al mileniului trecut, imparatul Traian ridica poate cea mai impresionanta constructie peste Dunare, pentru a lega castrul Pontes (Serbia de astazi) cu orasul Drobeta din nordul fluviului.

Podul masura 1.135 de metri, iar constructorul Apolodor din Damasc a descris intregul proiect intr-o carte a sa, care ar fi fost de o valoare inestimabila pentru cultura noastra, daca s-ar fi pastrat pana azi.

Nu s-a pastrat, insa avem imagini clare si detalii ale podului, provenite de la mai multi autori ai antichitatii, printre care Dio Cassius, Chiliades, Procopius din Caesareea, dar si din basoreliefurile de pe Columna lui Traian din Roma, unde atat silueta constructiei, cat si unele detalii apar foarte clar.

Aceste frumoase imagini pot fi vazute si pe copia basoreliefurilor de pe Columna, aflate in Muzeul de Istorie a Romaniei, de pe calea Victoriei din Bucuresti.

Constructia podului, facuta desigur cu mari eforturi, sugereaza importanta pe care o dadea imparatul Traian nu numai cuceririi Daciei (pentru care poate ar fi fost suficient un pod din pontoane), ci si circulatiei de marfuri si armate in urmatoarele decenii sau secole. Numai asa se explica atata munca si atata cheltuiala, pentru a traversa un fluviu ca Istrul - cum ii spuneau romanii Dunarii.

Sic transit Gloria mundi

Se vede ca romanii aveau nevoie de o cale sigura si trainica de circulatie pentru bogatiile naturale ale Daciei (miere, lana, produse agricole, animale vii), dar de buna seama si pentru aur, mult aur, pe care cuceritorii l-au scos cu sarg din Muntii Apuseni, pana cand unul din urmasii lui Traian (poate Aurelian) s-a temut ca podul le-ar putea deschide migratorilor barbari drum liber spre Moesia si spre toti Balcanii.

Ca urmare, podul a fost distrus tot de romani, in etape, incepand cu suprastructura si in final cu fundatiile. Din intregul pod, ne-a mai ramas astazi noua ca amintire numai un pilon, martor al maestriei acestor stramosi, care stiau sa inalte poduri record.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...