Tezaurul Romaniei. Cine este vinovat ca se afla inca in Rusia? - Sondaj Ziare.com

Duminica, 07 Octombrie 2012, ora 12:05
17500 citiri
Tezaurul Romaniei. Cine este vinovat ca se afla inca in Rusia? - Sondaj Ziare.com

Lucru verificat. Intre Rusia tarista, adunatura sovietelor si "democratica" Federatie actuala nu exista prea multe trasaturi deosebitoare. Atitudinea trufasa, aluziile cu tenta de avertisment ultimativ si, nu in cele din urma, minciuna sfruntata au ramas repere de capatai ale politicii externe promovate de Kremlin.

In aceeasi nota se regasesc cele mai recente declaratii apartinand unor insi cu rang istorico - politic de la Moscova. Frazele insirate de catre doua personaje se refera la Tezaurul Romaniei insusit de tara cazaciocului si a vodcai, iar argumentele lor sunt inepte si demne de tot dispretul.

Sa vedem totusi cum s-au comportat oficialitatile romane de-a lungul celor 95 de ani, de cand o imensa avutie sta confiscata abuziv in inventarul Maicii Slavone de la Rasarit. Cine si cata vina poarta ori, dimpotriva, poate fi exonerat de orice acuzatie dintre liderii ce au condus destinul tarii vizavi de subiectul in cauza?

Este cunoscut faptul ca situatia de pe front era potrivnica tarii spre sfarsitul anului 1916. Armatele Puterilor Centrale ocupasera majoritatea Romaniei, cu exceptia catorva "petice" de libertate.

Ion I.C. Bratianu

In contextul unui viitor amenintator si nesigur, Consiliul de Ministri condus de catre Ionel Bratianu, fiul cel mare al fostului prim-ministru si fondator al PNL, Ion C. Bratianu, ia decizia ca tezaurul sa fie incredintat aliatilor din Apus, inspre buna pastrare la Kremlin. Actiunea era sustinuta de ministrul de Finante de atunci (Victor Antonescu) si Consiliul General al BNR.

Astfel, conform termenilor protocolului semnat de cele doua tari, la 14 decembrie 1916 si 27 iulie 1917, o colosala avere a natiunii, insumand global circa 9,5 miliarde lei aur (la valorea din 1938) pleca "ambalata" in 3.549 de lazi catre Rusia.

Pe langa cele 93 tone de aur (lingouri, monede) pe opisul de custodie se mai aflau: Arhivele Nationale ale Romaniei, Arhivele Istorice de la Brasov, bunuri apartinand "Muntelui de Pietate", tablouri din Galeria Nationala, colectii de manuscrise si carti rare, colectia numismatica a Academiei Romane, colectii de obiecte rare din aur, argint si pietre pretioase ale Muzeului National de Antichitati.

Au mai purces la drumul pierzaniei tezaure istorice medievale si odoare ale manastirilor din Oltenia, Muntenia si Moldova, precum si ale mitropoliilor din Iasi si Bucuresti. De asemenea, erau instrainate fondurile Bancii de Economii si Consemnatiuni (cu depunerile si plasamentele ei), bijuteriile Reginei Maria, harti, documente, tablouri, icoane, medalii, gravuri, tapiserii, economii detinute in banci de cetateni. Partea rusa isi asuma transportarea in siguranta a tezaurului, depozitarea, dar si returnarea lui.

Detalii demne de luat in seama: pe 13 ianuarie 1918, Lenin semna o rezolutie prin care promitea ca tezaurul "va fi restituit poporului roman". Peste doua saptamani, Trotki confirma oficial temerile romanilor sustinand ca tezaurul va ramane in custodia guvernului sovietic.

Dupa Primul Razboi Mondial, au avut loc tatonari intre administratiile Romaniei si URSS. In timpul unui dialog neoficial la Conferinta de la Varsovia (1921) purtat intre Gheorghe FiIality si Lev Karahan, acesta din urma sustinea ca URSS ar renunta la pretentiile asupra Basarabiei daca si Romania va "uita" de tezaur. Rusii incepeau "propunerile indecente".

Regii Romaniei

Ferdinand I, care admira calitatile lui Ion I.C.Bratianu, Carol al II-lea (preocupat mai degraba de latura "usoara" a vietii si Mihai I, supus unei presiuni staliniste ce nu-i mai oferea putinta abordarii temei tezaurului, n-au avut contributii marcante in acest sensibil subiect.

Ion Antonescu

Telul sau suprem a fost reintregirea Romaniei Mari. Angrenat intr-un razboi pierdut in cele din urma, militar de cariera, n-a avut sansa unor negocieri cu "dusmanul de la Rasarit". Nici nu putea pune in discutie problema avutiei rapite in plina desfasurare a celei de-a doua conflagratii mondiale. Titlu inedit. In contextul situatiei dramatice de pe frontul rusesc, ingrijorat de soarta rezervelor Bancii Nationale (350 de tone aur), a luat in calcul ideea distribuirii aurului catre populatie, pentru a reduce riscul caderii metalului pretios in mana rusilor.

Gheorghiu-Dej si Ceausescu

O atitudine sterila in cazul lui Gheoghiu-Dej, care in 1964, intr-o sedinta restransa a conducerii partidului comunist, isi exprima nemultumirea fata de Pactul Ribbentrop- Molotov, punand astfel problema granitei estice a Romaniei. Fata de mentorii si stapanii sai de la Moscova ar fi fost o "blasfemie" sa aminteasca despre tezaur. L-ar fi costat capul.

Un an mai tarziu, in timpul unei vizite a liderilor romani la Moscova, erau abordate deschis problemele Basarabiei, frontiera dintre RPR si URSS, dar si tezaurul nerestituit. In 1977, Nicolae Ceausescu il atentiona pe seful sovietic Leonid Brejnev ca nu e cazul sa insiste pe existenta unei natiuni moldovenesti si, in paralel, le vorbea presedintilor americani Nixon si Ford despre cedarile nefericite de teritorii catre URSS.

Tot in 1965, a fost inaintata o cerere oficiala a RSR, vizavi de tezaur, insa acelasi Brejnev si suita lui au refuzat orice legatura cu subiectul, pretextand ca datoria Romaniei fata de Uniunea Sovietica depasea cu mult cele 93 tone de aur reclamate. Delegatia romana condusa de Ceausescu a respins motivul invocat.

Ion Iliescu

In 1991, in timpul unui sejur in Uniune, presedintele de atunci, Ion Iliescu, i-a reamintit omologului sau Gorbaciov de comoara nationala confiscata cu decenii in urma. Liderul "insemnat" in frunte i-a promis examinarea situatiei. A omis sa precizeze durata de studiu. De altfel, prin semnarea Tratatului de "colaborare, buna vecinatate si amicitie" cu partea de sorginte frateasca, Iliescu si-a exprimat tacit pozitia "combatanta". El a militat intotdeauna pentru "relatiile firesti, normale (sic) cu URSS".

Constantinescu si Basescu

Au avut aceleasi rezultate "fructuoase" in privinta tezaurului romanesc. Primul a semnat un nou tratat de baza cu Federatia Rusa, in 1996. In esenta, noua intelegere nu aducea nicio imbunatatire de fond, reproducand aproape ad litteram textul iscalit de Iliescu in 1991, fara vreo referire de substanta la raptul teritorial din vara lui 1940 sau la confiscarea tezaurului de catre Rusia.

In privinta actualului presedinte, semnarea in 2010 a proiectului Nabuco cu Gazprom de catre Guvernul Boc spune multe despre celeritatea subiectului referitor la inapoierea tezaurului gazduit se pare pe vecie de Moscova.

Guvernatorul Isarescu preciza candva ca problema recuperarii tezaurului va deveni cunoscuta in plan international, deoarece in Europa nu se stie mai nimic despre aceasta datorie a rusilor fata de Romania. In acest sens, Mugur Isarescu mentiona ca trebuie luat exemplul Suediei, stat care a dovedit o mare perseverenta in a-si recupera ce era al sau de la tara noastra.

Indiferent de cate au facut sau, mai bine zis, n-au intreprins prin ceea ce le statea la indemana predecesorii lor, politicienii romani de azi au cel putin datoria obtinuta prin investirea legala sa nu aiba somn pana la restituirea de catre rusi tezaurului natiunii.

Prin demersuri si actiuni diplomatice duse pana la obsesie. In pofida obrazniciei unor rusi emitatori de vorbe nici de ei crezute, le-as aminti acestora din urma, ca o replica la argumentele lor mustind de tupeu, ca in 28 iunie 1940 bolsevismul sovietic a inghitit peste 50.000 de kilometri patrati, cu aproximativ 4 milioane de locuitori, marea majoritate etnici romani.

Este vorba doar de Basarabia, nordul Bucovinei si Tinutul Hertei. Teritorii din care au fost deportati peste 200.000 de romani. Cei mai multi au murit in vagoane, altii au ramas sa zaca in infernul alb siberian, iar urmasii lor nu au reusit nici pana astazi sa revina in tara natala.

In plus, Romania a platit URSS-ului 300 milioane de dolari (la paritatea de 35 dolari/uncia de aur) ceea ce inseamna mai mult de 55% din venitul calculat la nivelul anului 1938. Exploatarea exagerata a Romaniei de catre Rusia sovietica a crescut preturile enorm la unele alimente, cu pana la 1000% (1946-1947).

In 1945, 90% din capacitatile de export erau livrate "marelui frate eliberator". Intre 1945-1956, sovromurile au spoliat tara in mod dramatic. Romania a scapat de fascism in 1945, dar a platit in numele lui pana in 1975.

Apropo de Germania, exemplu istoric - inedit la acea vreme - de a despagubi o tara pe seama activelor altui stat aflat intr-o tara terta. Intregul capital german din Romania a revenit Uniunii Sovietice.

Te invitam la vot si dezbatere: Cine si cat de vinovat este ca Tezaurul Romaniei se afla (inca) in Rusia?

Citeste si:
Nume noi în partidul lui Dacian Cioloș. Cristian Presură și Ciprian Mihali au anunțat că s-au înscris în REPER
Nume noi în partidul lui Dacian Cioloș. Cristian Presură și Ciprian Mihali au anunțat că s-au înscris în REPER
REPER, noul partid înfiinţat de Dacian Cioloş şi mai mulţi europarlamentari de la PLUS, are noi membri. Fizicianul Cristian Presură și profesorul Ciprian Mihali, de la departamentul de...
George Simion și-a dezvăluit logodnica: ”Are 24 de ani și s-a amuzat teribil de toate variantele de soții”
George Simion și-a dezvăluit logodnica: ”Are 24 de ani și s-a amuzat teribil de toate variantele de soții”
Președintelui AUR, George Simion, a făcut publică identitatea viitoarei sale soții printr-o postare publicată sâmbătă, 25 iunie, pe pagina sa de Facebook. Politicianul a precizat că...