Cum a ajuns Muzeul Antipa la un pas sa-si piarda terenul. Spoiler alert: Un film cu Firea, PSD si evrei americani

De mai bine de doua saptamani auzim cum numeroase personalitati, politicieni si institutii cer Guvernului sa renunte la intentia de a ceda jumatate din curtea Muzeului Antipa pentru a fi construit acolo Muzeul Holocaustului.

Propunerea au facut-o cei de la Institutul Elie Wiesel, iar Guvernului i s-a parut o idee buna, chiar daca, undeva prin sertare, zaceau planurile de extindere de la Antipa, unul dintre cele mai vechi si vizitate muzee, care a ramas la aceleasi dimensiuni ca in urma cu un secol.

Insa cum a ajuns Institutul sa isi caute singur loc de construit muzeul? Povestea duce, ca in cazul multor scandaluri din Bucurestiul ultimilor ani, la Gabriela Firea, PSD si haosul creat in administratie.

Promisiuni "din burta"

In vara lui 2016, Comitetul Evreiesc American si-a trimis reprezentanti la Bucuresti care s-au intalnit cu toti liderii momentului, de la Klaus Iohannis si Dacian Ciolos, la Liviu Dragnea sau Gabriela Firea.

Apoi, doi reprezentanti ai Muzeului Holocaustului din Washington vin de asemenea la Bucuresti si, in prezenta unui oficial al Ambasadei SUA, stabilesc cu Gabriela Firea, recent inscaunata peste Capitala, ca Primaria sa ofere gratuit o cladire Institutului Elie Wiesel, pentru infiintarea muzeului.

Doua zile mai tarziu, la Primarie e inregistrata cererea Institutului ca Palatul Dacia, cladirea istorica din strada Lipscani 18-20, sa-i fie cedat pentru amenajarea Muzeului Holocaustului.

Urmatoarea saptamana, in sedinta Consiliului General al Municipiului Bucuresti, Firea deja supunea dezbaterii si aprobarii proiectul de hotarare care sa oficializeze transferul. Cu unanimitate de voturi, CGMB aproba drept de administrare pentru eternitate Institutului.

Incepe procesul

In scurt timp, insa, la Primarie au inceput sa fie inregistrate plangeri legate de aceasta hotarare si, cum ele nu si-au gasit rezolvare, a fost initiata o actiune in instanta de catre 5 bucuresteni. Ei cereau anularea hotararii, aratand ca ea contravine unei alteia, luate tot de CGMB in urma cu mai multi ani.

Palatul Dacia a fost cumparat de Primaria Bucuresti in 2013, cand primar era Sorin Oprescu, cu 63 milioane de lei, banii contribuabililor. Scopul acestei achizitii a fost insa explicit amenajarea Pinacotecii, astfel ca folosirea cladirii in orice alt scop este ilegala.

Cat litigiul era in desfasurare, Institutul Elie Wiesel nu putea face nimic cu cladirea, asa ca, dupa alte cateva vizite din SUA de care au avut parte Gabriela Firea, Liviu Dragnea si premierul de atunci Sorin Grindeanu, in aprilie 2017, CGMB aproba uluitoarea hotarare ca obligativitatea de a astepta decizia tribunalului sa fie ignorata. Astfel, Institutul Elie Wiesel primea unda verde sa continue lucrarile de amenajare pentru Muzeul Holocaustului, Firea promitand in acte ca, daca pierde in instanta, va despagubi Institutul pentru toate investitiile facute.

Pe masura ce procesul avansa, la nivel inalt continuau vizitele si discutiile, in timp ce PSD isi schimba continuu premierii. Ajunsi in epoca Vioricai Dancila, cunoastem deja relatia ei speciala cu Israelul. Cu procesul in plina desfasurare, Dancila da Institutului 3 milioane de lei pentru organizarea muzeului in Palatul Dacia.

Firea ignora o decizie definitiva a instantei

La finalul lui 2018 se da si verdictul in prima instanta si Tribunalul decide anularea hotararii Consiliului. Cum niciuna dintre parti nu a facut recurs, hotararea devine definitiva. Asta nu o opreste insa pe Gabriela Firea sa continue in aceeasi directie. Ea propune in Consiliu si a doua, si a treia, si a patra si chiar si a cincea oara ca Palatul Dacia sa ramana la Institutul Elie Wiesel, insa luptele interne i-au diminuat intre timp puterea si propunerea nu mai trece de vot.

Iata cum motiva Firea, intr-un comunicat al primariei din 13 martie 2019, intentia de a incalca o hotarare judecatoreasca definitiva:

"In urma cu doi ani, in calitate de primar general, am supus dezbaterii si aprobarii Consiliului General transferul in administrare a unei cladiri din strada Lipscani nr. 18-20, catre institutul Elie Wiesel, in vederea amenajarii unui muzeu pentru cinstirea memoriei evreilor care au pierit in Holocaust.

Primaria Capitalei a fost data in judecata pentru aceasta, invocandu-se faptul ca proiectul respectiv a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara, intr-o sedinta extraordinara si pentru ca anterior existase o decizie prin care aceasta cladire de pe strada Lipscani trebuia sa fie amenajata ca Pinacoteca.

Dupa doi ani de zile, acel proces a fost pierdut de catre Primarie, iar proiectul de hotarare respectiv a devenit nul. Eu cred ca o promisiune odata facuta trebuie onorata. De aceea, am revenit de doua ori cu acest proiect de hotarare in cadrul CGMB, imi mentin opinia si voi repune pe ordinea de zi acest proiect de hotarare pentru care sper sa obtin o majoritate calificata".

In fotografia ce ilustreaza articolul ii puteti vedea, de la stanga la dreapta, pe Alexandru Florian, directorul general al Institutului National pentru Studierea Holocaustului din Romania Elie Wiesel, presedintele Comunitatilor Evreiesti din Romania, Aurel Vainer, sculptorul Mark Mellon, primarul Gabriela Firea, ambasadorul Israelului in Romania Tamar Samash si ambasadorul Statelor Unite ale Americii in Romania, Hans Klemm. Pe 9 octombrie 2018 ei au participat la inaugurarea monumentului de for public dedicat lui Elie Wiesel, in Piata Elie Wiesel din Bucuresti.

Firea n-a livrat, poate o face Guvernul

Astfel, dupa aproape 3 ani de amanari, in conditiile in care initial se vorbea ca Muzeul Holocaustului va fi deschis in 2020, Institutul Elie Wiesel s-a reorientat si s-a dus la Guvern cu propunerea sa primeasca curtea Muzeului Antipa, pentru o constructie de la zero a muzeului.

"Ne-am orientat dupa ce am avut o consultare cu coordonatorii nostri de la Secretariatul General al Guvernului, fiind un proiect guvernamental, sa gasim o disponibilitate pe domeniul public al statului, deci o proprietate asupra careia Guvernul Romaniei se poate pronunta.

Am observat ca la Muzeul Antipa exista o curte foarte mare, cam 10.000 de mp, care stau practic neutilizati din punct de vedere institutional, de cand este acest muzeu, si am intrebat la Ministerul Culturii, am avut o discutie cu ministrul Culturii si ni s-a spus ca nu exista un proiect imediat de dezvoltare muzeala acolo sau institutionala. (...)

Este adevarat ca zona este protejata, cum a spus dl. director de la Antipa, dar asta nu inseamna ca nu se pot face constructii acolo, se poate construi, dar numai cu avizul Comisiei Monumentelor Istorice. (...) Este adevarat ca este verde, pe pamant creste ceva, dar nu era un spatiu public. Un muzeu nu poti sa faci oriunde, trebuie sa existe anumite caracteristici, sa atraga public", a explicat Alexandru Florian, directorul institutului, pentru HotNews, pe 25 iunie anul acesta.

Despre suma investita in proiectul de la Palatul Dacia, Alexandru Florian a spus ca, cel mai probabil, o va recupera de la Primarie.

"Am fost obligati sa ne reorientam sa gasim un alt spatiu sau un imobil unde sa continuam un proiect care de doi ani si jumatate stagneaza si in care s-au investit circa 50.000 de euro si s-au pierdut. Probabil o sa-i solicitam Primariei Capitalei", a anuntat directorul Institutului cine va plati paguba evreilor.

Pinacoteca, abandonata de zeci de ani

Cat despre Pinacoteca Bucurestiului, "castigatoarea de drept" a Palatului Dacia, ea a fost infiintata in 1933 si, de-a lungul anilor, a ajuns una dintre cele mai bogate colectii de arta, numarand peste 5.500 de piese - picturi, scupturi, desene sau grafica. Ea nu a mai functionat in comunism, iar in cei 30 de ani cat au trecut de la caderea regimului, nimeni nu a facut nimic ca ea sa fie redeschisa.

Momentan, Muzeul Bucuresti organizeaza cate o expozitie o data pe an, in apropierea zilelor orasului, insa piesele de arta stau dosite in depozite, pentru ca nu a avut nimeni grija sa asigure un spatiu de expunere.

In zelul de a oferi Palatul Dacia Institutului Elie Wiesel, Firea s-a gandit si la un spatiu la schimb pentru Pinacoteca: imobilul din Bulevardul Regina Elisabeta, nr 29-31, in care a functionat in trecut Primaria Sectorului 5.

"Reamintesc faptul ca ani de zile nimeni nu s-a preocupat de acest subiect si nu i-a pasat nimanui ca zeci de opere de arta au zacut uitate prin subsoluri. Din acest motiv, voi propune consilierilor generali, in urmatoarea sedinta, aprobarea unui proiect de hotarare prin care sa infiintam o instituie de cultura care sa gestioneze acest domeniu atat de important pentru cultura Capitalei Romaniei.

Cladirea identificata ca destinatie pentru Pinacoteca Bucurestiului este monument istoric si e situata pe bd. Elisabeta nr. 29-31, sector 5. Aceasta are o suprafata de 6.700 mp, iar in prezent acest obiectiv de investitii al Primariei Capitalei se afla intr-un amplu proces de consolidare, reabilitare si punere in valoare", mai spunea Firea in comunicatul citat.

Cladirea era insa intr-o stare deplorabila si abia incepeau lucrarile de reparatii si reamenajare, dupa cum se poate vedea din pozele postate chiar de Primarie pe 8 octombrie anul trecut.



Cum se va termina toata aceasta poveste este greu de anticipat. Cert este ca, din cauza blocajelor administrative create de conducatorii Capitalei, a incompetentei acestora si a reprezentantilor altor institutii ale statului, Bucurestiul nu are un Muzeu al Holocaustului, mii de opere de arta din Pinacoteca zac inchise in subsoluri, iar Muzeul Antipa nu numai ca nu se extinde, dar risca sa-si piarda si terenul.