Laureatul Nobel Luc Montaignier, despre SIDA, stres si viata pe alte planete

Profesorul francez Luc Montaignier, laureat al Premiului Nobel pentru Medicina datorita descoperirii, la inceputul anilor '80, a virusului HIV, a avut, marti seara, la Ateneul Roman, un dialog cu academicianul si matematicianul roman Solomon Marcus, cei doi discutand atat aspecte legate de cercetarea medicala, cat si idei generale despre conditia umana in Univers.

Medicina, matematica, arte si cunoastere, in general

In deschiderea dialogului, Solomon Marcus s-a scuzat, declarand ca matematicienii, la fel ca medicii, au reputatia de a folosi un limbaj de neinteles, insa si-a exprimat speranta ca interlocutorii vor depasi aceasta dificultate, "dupa exemplul algebrei, unde suprapunerea a doua minusuri da nastere unui plus".

Medicul francez a replicat ca, in astfel de cazuri, metafora ajuta la surmontarea barierelor si la constructia unor noi concepte.

Luc Montaignier si-a inceput expunerea despre medicina, in general, si despre necesitatea colaborarii dintre cea stiintifica si cea neconventionala, prin pledoaria pentru o viata cat mai lunga, in scopul acumularilor de cultura si de experiente.

"Exista atat de multe lucruri care trebuie cunoscute. Numai in cazul muzicii, daca doriti sa ascultati cele trei secole de aur, veti avea nevoie de mai mult de 200 de ani", a spus Montaignier, adaugand ca din viata lunga de experienta a unei fiinte umane, reiese intotdeauna o constiinta mai intensa a situatiei sale in mijlocul semenilor si in Univers, si uneori chiar o anumita intelepciune.

Solomon Marcus a raspuns ca astfel de cuvinte trebuie scrise "pe peretii tuturor scolilor si universitatilor". El a deplans faptul ca majoritatea tinerilor de astazi "este programata sa nu aiba niciodata acces la operele de creatie culturala, sa nu inteleaga niciodata frumusetea unui vers, a unei formule matematice, a fizicii sau a unei reactii chimice".

Matematicianul a explicat ca toate acestea sunt rezultatul unei orientari aproape exclusive a invatamantului spre aspectele operationale, formale, in defavoarea aspectelor semantice, spre lipsa de motivatie de a invata, spre lipsa de interes fata de cultura si, in general, fata de operele intelectuale.

"Se adopta ipoteza conform careia copiii, in marea lor majoritate, nu sunt programati sa inteleaga creatia culturala de orice fel, iar destinul lor este de a ramane niste sclavi culturali", a subliniat el.

In privinta cunoasterii in general, Luc Montaignier a opinat ca, in ciuda faptului ca imaginea a devenit dominanta in cunoastere, nu trebuie sa uitam secolele cand "nu aveam decat lectura la lumina lumanarii", intrucat acum se pot capta foarte repede imagini, dar nu raman foarte mult in creier.

"Lectura da impresia de o memorie mai profunda. Nu toata lumea are acces la cultura, dar este globalizata; nu exista doar in anumite tari europene, dar se remarca in ziua de astazi pianisti chinezi, japonezi, care sunt excelenti si care invata sa cante Chopin, de exemplu.

Exista, totusi, un progres si trebuie, desigur, sa-l focalizam, sa-l condensam, dar nu este un lucru usor. Cred ca exista un acces la cultura, prin mijloacele de comunicare actuale, care ne permit sa facem tot ce vrem. Suntem, totusi, privilegiati in aceasta lume si trebuie sa ne comunicam viziunea, nevoia de cultura generatiilor tinere. Nu este ceva imposibil, dar trebuie sa ne gandim serios si, astfel, grupari precum UNESCO sunt foarte importante. Exista programe care trebuie difuzate in lumea intreaga", a explicat medicul.

El a adaugat ca exista o legatura intre muzica si genetica.

"Cred ca Universul este facut din repetitii la diverse niveluri si poate ca si creierul nostru functioneaza in acest fel", a spus Montaignier.

Aventura cercetarii in domeniul HIV

Aducand discutia la subiectul HIV, Solomon Marcus a fost de parere ca "aventura" profesorului francez cu virusul i se pare "un spectacol intelectual de o tensiune pe care rar o intalnim in creatia artistica si literara".

"Il putem intelege pe Eugen Ionescu, care, spre finalul cartii lui 'Intre viata si vis' (1966), lansa un avertisment lumii teatrului si literaturii, asupra riscului de a fi depasite, in ceea ce priveste imaginatia, de stiinta si tehnologie", a detaliat el.

Medicul a raspuns ca virusul are un potential urias de variabilitate, de disimulare si scapa foarte repede de orice raspuns imunitar.

"Suntem inca departe de a cunoaste totul despre originea lui si este in continuare capabil sa dea nastere la epidemii de mari proportii. Suntem departe de a putea fabrica un vaccin anti-SIDA. Cu toate acestea, exista deja medicamente de combatere a bolii", a aratat el.

Laureatul premiului Nobel a amintit de dificultatile intampinate in cercetarea impotriva SIDA, mai ales din cauza reticentelor guvernului, de a da fonduri, dar si ale comunitatii stiintifice, care, din inertie, cu greu putea sa accepte o astfel de descoperire revolutionara.

"Suntem departe. Avem alfa, dar nu avem omega, in ceea ce priveste SIDA, pentru ca etapele importante au fost depasite, demonstratia conform careia virusul este cauza bolii si mai curand punerea la punct a medicamentelor, care sunt niste remedii importante impotriva virusului, dar virusul are alte atuuri: de a se recrea in forme care rezista. Exista un virus si un rezervor de virusuri si cautam, in acest moment, sa le descoperim", a explicat Montaignier.

Colaborarea dintre medicina conventionala si cea traditionala

Mergand mai departe, la un nivel mai general, Luc Montaignier a declarat ca nu numai materia, atomii, ci si undele au un rol in transmiterea informatiei in lumea vie, dar acest lucru este greu de acceptat pentru multi oameni de stiinta.

Prin urmare, exista o controversa la nivelul premiului Nobel, in cadrul careia putine persoane accepta faptele noi.

"Stiinta actuala ramane conservatoare. Este o traditie, oarecum, pentru ca stiinta, contrar religiei, nu trebuie sa utilizeze dogme, ci trebuie sa evolueze, in functie de rezultatele cercetarii. Dimpotriva, gasim o Biserica Catolica mult mai deschisa, pentru ca timpul lui Galilei a apus, dar, pe de alta parte, cercetarea ramane destul de inchisa.

Este un lucru care franeaza cercetarea, dar, dincolo de orice lucruri, faptele sunt aici si sunt reproduse de alte comunitati stiintifice", a spus medicul.

In privinta cooperarii dintre medicina stiintifica si cea empirica, Montaignier a declarat ca omenirea are nevoie de o medicina mai personalizata.

"Nu putem face apel la vaccinari in masa, ca altadata, si nu putem generaliza pentru alte boli complexe. De la o medicina predominant curativa in secolul trecut, trecem la o medicina '4P' - preventiva, predictiva, personalizata, participativa -, ceea ce modifica in mod fundamental 'programul de functionare a sistemului'", a explicat el.

Medicul a amintit ca inca din perioada copilariei sale, in anii '30 ai secolului trecut, se tot repeta: "Nu exista boli, ci doar persoane bolnave", adica nevoia de o medicina personalizata. Totusi, aceasta mentalitate a contribuit uneori la compromiterea medicinei stiintifice si a deschis calea celor nepriceputi, care au profitat de incapacitatea medicinei stiintifice de a face fata unor boli grave, precum cancerul sau bolile sistemului nervos.

"Semnul distinctiv al stiintei este de a lua in considerare cazul general, categorial, si nu doar cazul particular. Din vremea vechilor greci, nu exista in stiinta decat cel general. Cum se va stabili granita dintre medicina stiintifica si medicina empirica?" s-a intrebat el, retoric.

Profesorul a atins si controversata problema a homeopatiei, declarand ca ea nu trebuie automat privita cu neincredere si trecuta la index ca nestiintifica, aducand ca argument propriile cercetari.

Homeopatie si acupunctura

"Exista vindecari prin homeopatie sau acupunctura, dar prin propriile mele cercetari, in contact cu medicina chineza, am ajuns la concluzia ca exista explicatii rationale pentru cele doua medicini.

In acupunctura, grupuri de cercetatori chinezi incep sa explice, printr-un 'meridian', stresul oxidant, de exemplu. Cercetarile mele au aratat ca pot sa existe efecte de diluare a celulei initiale. Daca va imaginati ca o molecula poate induce in apa o structura oarecum stabila, puteti explica un fapt foarte concret. Nu explic tot ce se zice in homeopatie, nu ne putem increde in dogme stabilite acum doua secole, dar homeopatia poate sa evolueze si sa aiba un rol in medicina moderna daca ajungem sa explicam aceste efecte paradoxale de diluare", a explicat el.

Montaignier a declarat ca ramane deschis abordarilor neconventionale, facand referire la una dintre acuzele actuale impotriva homeopatiei, cum ca, in procesul de preparare a remediilor, nu mai raman molecule. El a demontat aceasta afirmatie, dand ca exemplu moleculele de apa reminiscente.

"Odata ce aceste idei (despre unde) vor fi intrat in mintile oamenilor de stiinta, vom fi facut un mare pas. Tot ce am facut noi a fost reprodus in alte laboratoare, exista fapte stiintifice, dar ele trebuie admise, recunoscute de comunitate. In ceea ce priveste SIDA, ne-am aflat in aceasta situatie timp de un an: eu si colegii mei stiam adevarul, dar nu era acceptat de comunitatea medicala", a spus medicul francez.

Viata in Univers

Referitor la problema generala a vietii in Univers, Luc Montaignier a amintit ca planetele care au viata sunt planetele care permit apei lichide sa existe, dar a pus problema: cum a aparut aceasta viata la inceput?

"Nu este inca foarte clar. Chimistii ne spun ca este de ajuns sa avem o 'supa' de elemente chimice care sunt la originea ADN-ului si a proteinelor pentru ca lucrurile sa se clasifice. Eu cred ca lipseste, in continuare, ceva: undele. Universul este facut din atomi, din materie, dar si din energie, din unde electromagnetice de diferite frecvente.

Nu toate undele luminoase, ionizate, dar si unde de energie foarte joasa, pentru ca viata are nevoie de aceste unde si, astfel, ajungem la intrepatrunderea cu fizica cuantica. Astfel, se poate comunica cu fizicienii, care explica faptul ca ADN-ul poate crea o structura foarte clara in apa prin campuri cuantice", a explicat Montaignier.

Medicul a opinat ca exista o abordare interdisciplinara intre fizicieni si biologi, care permite avansarea in rezolvarea acestei problemei privind originea vietii pe Pamant.

"S-a format datorita intamplarii sau exista o evolutie obligatorie in anumite conditii ale anumitor planete? De exemplu, informatia genetica ce poate fi transmisa prin undele electromagnetice. Ne putem imagina ca aceasta calatoreste prin Univers si, atunci cand intalneste conditii favorabile, se formeaza. Prin urmare, viata trebuie sa existe si pe alte planete", a detaliat laureatul Nobel.

Profesorul francez a incheiat, indemnand ascultatorii sa puna pasiune in tot ceea ce fac.

"Daca revenim la istoria cu lipsa de sens a vietii, daca nu se gaseste placere in ce se face, individul este stresat. Stresul oxidant este un stres biochimic. Stresul psihologic este un stres hormonal, dar un pic de stres psihologic este binevenit, ca un motor. La fel si stresul oxidant, pentru a se activa celulele. Excesul nu este bun, iar in viata este la fel", a conchis el.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...