Descoperirea arheologică spectaculoasă de la Alba Iulia: ruinele cele mai vechi biserici creștine de rit bizantin, de la nord de Dunăre FOTO

Autor: N.G.
Duminica, 19 Septembrie 2021, ora 21:30
5379 citiri
Descoperirea arheologică spectaculoasă de la Alba Iulia: ruinele cele mai vechi biserici creștine de rit bizantin, de la nord de Dunăre FOTO

O descoperire arheologică excepțională din Cetatea Alba Iulia ”așteaptă” să fie readusă la lumină pentru a încânta privirile oamenilor.

În anul 2011 se descoperea la Alba Iulia ceea ce avea să fie ruinele celei mai vechi biserici răsăritene de la nord de Dunăre. Descoperirea, senzaţională din punct de vedere istoric, a fost exploatată doar din punct de vedere științific. Ruinele spectaculoase au fost acoperite cu pământ, iar terenul a revenit la starea iniţială.

Ruinele au fost găsite în timpul lucrărilor de modernizare şi restaurare din interiorul Cetăţii, pe un teren din apropierea Catedralei şi Arhiepiscopiei Romano-Catolice. Zidul bisericii (absida) a fost descoperit întâmplător în luna aprilie 2011, când s-au efectuat săpături pentru înlocuirea conductei de apă potabilă. Săpăturile au fost reluate ulterior şi au scos la iveală ruinele bisericii, de tradiţie bizantină. Cercetările au fost realizate de o echipă de specilaişti coordonată de arheologul expert dr. Daniela Marcu Istrate.

Biserică de tradiție bizantină

”Săpăturile din anul 2011 de la Alba Iulia au scos la iveală ruina unei biserici cu plan în cruce înscrisă, de tradiţie bizantină, care a funcţionat în intervalul dintre mijlocul sec. X şi mijlocul sec. XI. Această datare destul de exactă, foarte rară în arheologie, se datorează unui context arheologic cu numeroşi indicatori, dar totodată îşi găseşte locul în evoluţia istorică a sitului, în particular, şi în evoluţia istorică a sudului Transilvaniei, în general. Fără îndoială, ne aflăm în faţa celei mai vechi biserici de influenţă bizantină de la nordul Dunării, şi chiar raportat la teritoriul propriu-zis imperial aceasta este una dintre foarte puţinele biserici datate din context în sec. X. Din acest motiv poate fi un reper important nu doar în cercetarea istoriei Transilvaniei şi a Ungariei, ci şi în studierea influenţelor arhitecturii bizantine.

Proporţiile monumentale ale clădirii ne permit să credem că era destinată unei comunităţi creştine importante din punct de vedere numeric, în care trebuie să vedem populaţia locală creştină, dar şi o populaţie maghiară aflată în diferite etape pe traseul dobândirii credinţei în Hristos. (...) Cu adevărat importantă este certitudinea, dată de această descoperire, că Biserica bizantină era prezentă în secolele X-XI pe teritoriul Transilvaniei, încer-când să menţină în sfera sa de influenţă o regiune vizată de cuceritorii maghiari”, susţine arheologul Daniela Marcu Istrate în lucrarea ”Biserica din secolele X-XI, de influenţă bizantină, de la Alba Iulia”

Biserica a avut o „viaţă“ de maximum 100 de ani, fiind demolată în jurul anului 1050. Ruinele sunt suprapuse de cimitirul dezvoltat în jurul primei catedrale romano-catolice, care a debutat la mijlocul secolului XI. Au fost cercetate aproximativ 400 de morminte, din care circa 200 se află în conexiune directă cu ruinele. Cercetătorii au găsit peste 100 de monezi, majoritatea din secolul XIV. Cea mai veche datează de la sfârşitul secolului XI. Inventarul descoperirilor mai cuprinde obiecte ceramice, cercei, piese din bronz şi argint. Cercetarea a fost finanţată de Arhiepiscopia Romano-Catolică.

Demersuri pentru declararea sitului monument istoric

În 2018, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Alba a demarat demersurile pentru declararea sitului monument istoric. Deocamdată nu a fost luată o decizie în acest sens.

Existenţa unui centru creştin puternic la Alba Iulia, la mijlocul secolului X era binecunoscut în această parte a Europei, fapt ce l-a determinat pe împăratul Bizanţului Constantin Porfirogenetul să-l invite la Constantinopol pe Iuliu cel Bătrân împreună cu călugărul Ierotei. Delegaţia de la Alba Iulia a fost primită cu mult fast la Constantinopol, cu regulile protocolare ale timpului, privind primirea înaltelor personalităţi. Împăratul Constantin Porfirogenetul i-a acordat titlul de onoare de ”Patricius” lui Iuliu Întemeietorul, iar călugărul Ierotei a fost hirotonit ca primul episcop al acestor meleaguri româneşti.

În unele cărţi vechi de istorie a religiei din ţara noastră, acest moment istoric a fost prezentat astfel: „În veacul al X-lea era aici (la Alba Iulia) Biserica Răsăriteană organizată, căci altfel n-ar fi fost de lipsă ca principele Iuliu să-l ducă pe monahul Ierotei spre a fi hirotonit întru episcop al acestor părţi de însuşi Patriarhul Constantinopolului – Theophilact”.

Citeste si:
Descoperire fenomenală în Anglia: O monedă găsită într-o cutie de bomboane valorează 300.000 de dolari
Descoperire fenomenală în Anglia: O monedă găsită într-o cutie de bomboane valorează 300.000 de dolari
O descoperire senzațională a fost făcută de o familie din nordul Angliei, care a găsit într-o cutie din casă o monedă rară, provenită de la descendenții acesteia. Unul dintre strămoșii...
”Flacăra veșnică” a unui important monument dedicat eroilor din Republica Moldova a fost stinsă în urma crizei gazelor naturale
”Flacăra veșnică” a unui important monument dedicat eroilor din Republica Moldova a fost stinsă în urma crizei gazelor naturale
Ministerul Apărării din Republica Moldova a luat decizia ca flacăra veșnică de la Complexul Memorial „Eternitate” din Chișinău să fie deconectată temporar, pe fondul crizei energetice...
Sursa: Ziare.com