Ce a mai ramas din orasele monoindustriale cu care era presarata Romania? Interviu

Unde s-au dus si unde au apus uzinele, combinatele, fabricile, exploatarile industriale din vremea comunismului? Ce s-a intamplat cu milioanele de muncitori care lucrau in aceste orase?

La aceste intrebari si-au propus sa raspunda prin imagini doi fotografi care au fost deja prin aproape 40 de astfel de locuri din tara, unde s-au documentat si au realizat proiectul Post-Industrial Stories, cu ruine industriale si umane, dar in care se vede si cum viata continua si-si reia ciclul.

Marin Raica si Ioana Carlig au povestit, pentru Ziare.com, despre experienta lor prin aceste locuri de care nu mai stim.

"E mai putin interesanta distrugerea industriala, cat cea economica. Sunt cei foarte nostalgici care au muncit acolo, femeia, de pilda, la Hunedoara, care ne-a zis: 'Am lucrat acolo, si acuma ma apuca plansul cand trec pe langa, in maxitaxi'. E ca si cum se devalideaza tot ce ai considerat tu ca era important, tot ce te definea, dupa ce iti dispare locul de munca in care ai lucrat 20 de ani", spune Ioana Carlig.

Cum v-a venit ideea acestui proiect?

Marin Raica: Ne-am gandit de pe la mijlocul anului trecut, dar nu ne era foarte clar cum o sa fie. Am mers in ideea asta de 'post industrial' pentru ca ne-am tot plimbat prim multe zone din tara si am fost prin foarte multe locuri foste monoindustriale. Ce-i drept, unele orase din Valea Jiului mai au cate o mina.

Ioana Carlig: Multe erau monoindustriale, dar nici nu a aparut altceva.

Monoindustriale fara industrie?

M.R.: Da. In octombrie anul trecut am fost la Anina, o saptamana. Acolo fusesera mina de carbune si doua fabrici de cherestea, foarte mari. Din 2007 s-au inchis si distrus ambele. Pe vremea lui Ceausescu s-a inceput o centrala termica pe sisturi bituminoase, un proiect nebunesc. Lucrau acolo 10.000 de oameni, dar nu a produs niciodata energie. Pana prin '86 au construit-o, apoi au incercat cu sisturi, apoi au ajutat-o cu gaze, dar nu a mers. Si investitia era de vreun miliard de dolari.

Si miliardul era miliard pe vremea aia.

M.R.: Acum mai exista o colonie de 50 de oameni care au ramas si locul ala e o platforma plina cu mormane de moloz si sarme, ce a mai ramas, pentru ca fierul a fost luat. Sunt insa si locuri care au ramas. Combinatul din Calarasi nu s-a distrus, combinatul din Hunedoara nu s-a distrus chiar tot.

Cum ati primit proiectul?

I.C.: Mai intai am facut noi asta pe banii nostri, apoi am depus proiectul la Administratia Fondului Cultural National, si am castigat o finantare, pentru o calatorie de o luna prin 40 de astfel de locuri. Calatoria am inceput-o pe 3 octombrie 2012, si am plecat prin tara timp de o luna. Ne-am mutat la Brad ca sa putem face asta.

M.R.: Vrem insa sa continuam. O sa mai mergem in Apuseni, in locurile cu mine de aur, apoi o sa mergem in Valea Jiului, in zona Anina-Moldova Noua. La Brad erau mai multe mine de aur. Acum mai exista niste investitii mai mici, o fabrica de volane si centuri de masina, si niste fabricute de textile ale unor italieni.

Exista o scala a distrugerii post industriale pe care ati realizat-o in perioada asta, un top propriu?

M.R.: Distrugere e in multe locuri. Ca peisaj, in Gorj, unde sunt exploatarile de lignit, imense. Ca industrie, lucruri daramate, la Hunedoara, la Calan.

I.C.: Mie distrugere adevarata nu mi se pare ca s-au daramat niste fabrici, care poate nu mai erau utile, ci faptul ca sunt ignorate complet niste zone, ca nu exista un plan pe termen lung de a le resuscita economic.

Ruina umana e impresionanta in pozele voastre.

M.R.: Am incercat sa pozam oameni din diverse categorii sociale. Vrem sa fie tineri dar nu neaparat oameni fara sanse, underdogs. Am stat de vorba cu multi. Am dat de doi oameni in varsta care stau intr-o "cometa" la Anina, in colonia de baraci pentru santierul termocentralei. Existau mai multe tipuri de locuinte pentru muncitori: Comete, Diane si Bacauri. Cand s-a construit santierul ala, li s-au repartizat in functie de statutul muncitorului. Bacaurile erau mai spatioase.

I.C.: Bacaurile erau pentru oamenii din Moldova.

M.R.: Cred ca in Comete stateau muncitorii. In Bacauri stateau inginerii, iar in Diane stateau oamenii cu functii mai inalte, aveau si un fel de curte.

I.C.: In colonii aveau de toate, pana si magazine. Femeia cu care am vorbit lucrase ca telefonista la nebunia asta de termocentrala. Fiul ei mai pleaca cateva luni prin tara la munca, apoi revine in Bacauri. Unii mai fac naveta, altii mai merg la padure. Unii sunt in varsta, au pensii, altii traiesc din ajutoare sociale.

Unde s-au dus toti oamenii astia, aceste mase de oameni? Putinii care au ramas ce zic? Unde e toata omenirea asta?

I.C.: Unii s-au intors de unde venisera, altii s-au dus in orase mai mari, pe unde erau slujbe, altii in afara, sau pleaca pe contracte scurte si in rest vin si stau acasa.

M.R.: Au fost niste miscari de populatie de prin anii '60, cand s-au deschis obiective industriale si au venit multi din Moldova si Maramures. Am cunoscut la Brad un om care venise din Pascani. Avea un var la Brad, la mina de aur, care castiga, in 1962, 2000 de lei salariu. El lucra la CFR si lua 600.

De asta venise, ca varul lui l-a chemat. "Cand am intrat prima oara in mina am crezut ca e iadul", ne-a spus. "Erau numai oameni dezbracati si curgea apa pe ei". Pana in '69, in toate minele de aur se perfora pe uscat, era praf de nu vedeai. Apoi, chiar daca a inceput perforarea cu apa, tot exista un praf si faceau silicoza.

I.C.: Pe langa toate centrele miniere e cate un sanatotriu, care inca functioneaza.

Cum sunt oamenii acestia? Mai sunt conectati la Romania, la realitate?

M.R.: Sunt nostalgici. Am fost in localitatea Geamana, langa Rosia Poieni. Apropo, exista multe poze publicate in presa centrala cu cea mai spectaculoasa cariera de cupru, craterul in trepte, care e trecuta ca Rosia Montana. De fapt e exploatarea de la Rosia Poeni, Rosia Montana e chiar langa.

In Geamana este un iaz de decantare, cu biserica inundata, in halda de steril. Tot satul acela se intinde pe mai multe vai. Am vorbit cu o femeie care acum era ospatar la o cafenea si zicea ca fusesera salarii tentante inainte, la exploatare. Am intrebat cat? "15 milioane". Acum avea vreo 600 de lei. Iti dai seama, 15 milioane. Noi crezusem ca oamenii castigau, sa zicem, 30 de milioane.

I.C.: De asta ziceam ca e mai putin interesanta distrugerea industriala, cat cea economica. Sunt cei foarte nostalgici care au lucrat acolo, femeia, de pilda, de la Hunedoara, care ne-a zis: "Am lucrat acolo, si acuma ma apuca plansul cand trec pe langa, in maxitaxi". E ca si cum se devalideaza tot ce ai considerat tu ca era important, tot ce te definea, dupa ce iti dispare locul de munca in care ai lucrat 20 de ani.

M.R.: Ce mi se pare ciudat, e ca locurile astea au produs foarte multi bani. Scoti tone de aur din pamant si acum nu exista un drum ca lumea, fara gropi. S-a luat din locurile astea fara sa se dea nimic inapoi, pentru comunitate. Trec pe acolo si ma gandesc: de langa drumul asta s-au scos tone de aur si acum nu exista un semn de circulatie.

Ce vreti voi cu acest proiect? Care va fi drumul lui?

I.C.: Acum mergem la Petrila, dupa sarbatori, vrem sa stam cam un an. Apoi vrem sa facem un album. Exista doua variante: ori incerci sa obtii o finantare ca sa-l produci, ori il previndem si facem un anume numar de copii. Si o sa trimitem poze la concursuri, la reviste.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...