Eroul necunoscut din Apuseni. Senzaționala poveste a lui Elie Bufnea, voluntarul român care a luptat în Siberia împotriva bolşevismului rusesc

Răsplătit de rege cu medalii pentru faptele de vitejie în Primul Război Mondial, Elie Bufnea a fost închis de comunişti ca urmare a faptelor și scrierilor sale împotriva bolşevismului rusesc.

Elie Bufnea s-a născut în comuna Runc din Apuseni la sfârşitul secolului XIX şi a murit în 1987, la vârsta de 90 de ani. Casa acestuia de la Runc, cunoscută și sub numele de Casa Partizanilor, există și în prezent și ar putea găzdui un muzeu în memoria eroului mai puțin cunoscut publicului larg.

Bufnea a fost un ofiţer care a luptat în Corpul Voluntarilor Ardeleni, în Siberia şi Extremul Orient, împotriva armatei bolșevice. Aventurile acestuia în Asia, împreună cu alte sute de voluntari români din Transilvania şi Bucovina, au avut loc în perioada 1918 – 1920.

Înainte de Primul Război Mondial, românul a fost înrolat în armata chezaro-crăiască, ca supus al Imperiului Austro-Ungar. După intrarea României în Primul Război Mondial, a reuşit să treacă în ţară şi să îşi ofere serviciile armatei române. Pacea de la Buftea, semnată în mod forţat de România cu Puterile Centrale la începutul anului 1918, a scos ţara din război şi a creat dificultăţi majore pentru românii ardeleni care fugiseră din armata austro-ungară şi se înrolaseră în cea română. În ochii autorităţilor austro-ungare, ei erau trădători, fiind automat condamnaţi la moarte dacă picau în mâinile foştilor lor stăpâni. Printre românii ardeleni aflaţi în Moldova (singura parte din România rămasă neocupată de forţele Puterilor Centrale) se afla şi Elie Bufnea.

Ofițeri ai corpului voluntarilor români

Pentru a nu risca să cadă în mâinile autorităţilor austro-ungare, s-a decis, împreună cu alţi ofiţeri voluntari ardeleni, să plece în Rusia. Aici a format al doilea Corp de Voluntari Ardeleni, cu scopul de a lupta în continuare împotriva bolșevicilor, până la realizarea visului de Unire a Transilvaniei cu România.

Voluntarii români au băgat spaima în bolșevici

După o călătorie de câteva luni prin Rusia, după nenumărate greutăţi și lupte cu grupările de bolșevici, Elie Bufnea a reușit să ajungă în Siberia și, mai apoi, împreună cu ceilalţi voluntari, să traverseze restul Rusiei, până în Extremul Orient. Legiunea Română din Siberia era formată din aproximativ 5.000 de voluntari, dintre care 1.735 erau din Transilvania, 597 din Banat, 160 din Bucovina, 24 din Regat, 7 din Basarabia. Voluntarii români au băgat spaima în bolşevici, care denumiseră Legiunea Românilor “Dikaia Divizia” (Divizia sălbatică). Bufnea ne spune că bolşevicii n-au îndrăznit să aducă nici cea mai mică stricăciune căii ferate din sectorul lor.

Elie Bufnea

Despre acele grele momente el scrie: “Nicicând disciplina volun­tarilor români nu a fost mai admirabilă, decât în cele câteva săptămâni de ariergardă”. Secretul vitejiei voluntarilor români a fost moralul lor ridicat şi destoinicia conducătorilor lor. La Vladivostok, Elie Bufnea a scos un ziar românesc, intitulat “Ţara noastră”. Acest ziar, cu titlul scris de mână, iar textul bătut la maşină pe ambele feţe ale hârtiei şi multiplicat la indigo sau prin litografiere, a contribuit la menţinerea moralului românilor voluntari prin conţinutul articolelor, dar mai ales prin editorialele sale, semnate chiar de el.

Odiseea Corpului II de voluntari ardeleni şi bucovineni s-a încheiat în anul 1920, dar Elie Bufnea a mai îndeplinit diferite sarcini militare în Extremul Orient până în anul 1921, ajungând până în Japonia. A fost inclus apoi printre membrii misiunii militare conduse de Victor Cădere pentru organizarea repatrierii voluntarilor, primind şi o sarcină mai delicată, pe care a dus-o la bun sfârşit - repatrierea din Japonia a osemintelor fostului ambasador român Nicolae Xenopol, decedat în 18 decembrie 1917. A revenit în ţară doar în 1921, după evacuarea tuturor voluntarilor legiunii.

Comandanții voluntarilor români din Siberia

Întemnițat de comuniști pentru faptele de arme din Rusia

După terminarea Primului Război Mondial şi întoarcerea sa acasă, a profesat ca avocat. A ţinut un număr de conferinţe pentru a face cunoscute meritele voluntarilor ardeleni, care au luptat și ei pentru a face posibilă Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. A fost decorat cu Ordinul ”Ferdinand I” cu spade şi panglică, în anul 1931 şi cu Ordinul ”Coroana României”, în grad de comandor, în anul 1933. A mai fost decorat cu diverse medalii şi ordine străine.

În anul 1948, Elie Bufnea a fost întemniţat de regimul comunist pentru faptele sale de arme din timpul Primului Război Mondial, probabil pentru că luptase împotriva bolşevicilor ruşi, dar şi pentru scrierile sale. A fost încarcerat la închisorile din Jilava şi Aiud şi în coloniile de muncă de la Peninsula-Valea Neagră şi Canal Dunăre-Marea Neagră, de unde a fost eliberat în anul 1955.

După eliberare, în septembrie 1955, a continuat să scrie până la moartea sa, manuscrisele sale intrând alături de numeroase fotografii, jurnale de operații, hărți originale și liste, sub forma unui fond documentar, în colecția Muzeului Unirii din Alba Iulia. Dintre cărțile acestuia, cele mai importante sunt volumele ”Cruciaţi, tirani şi bandiţi – În Rusia sovietelor” şi ”Cruciaţi, tirani şi bandiţi – În Siberia lui Kolceak”.

Urmărit de securitate

”Revoluţia de eliberare naţională a Transilvaniei. Unirea (1914 – 1918)” a fost publicată abia după 1989, din cauza conţinutului ei nefiind posibilă apariţia înainte de căderea regimului comunist din România. În perioada cât a locuit la Runc, Bufnea a sprijinit printr-un văr de-al său gruparea partizanului Leon Şuşman în lupta împotriva regimului comunist.

Ultima parte a vieții a trăit-o la Bucureşti, urmărit de Securitate. Periodic coresponda cu rude rămase în satul din munte, cărora le cerea informaţii despre proprietăţile sale şi le solicita să îi trimită mere şi nuci în Bucureşti. O parte dintre aceste scrisori au fost descoperite în urmă cu câțiva ani în casa acestuia de la Runc. Multe dintre obiectele și manuscrisele acestuia se află în colecția Muzeului Unirii din Alba Iulia.

De altfel, documente şi fotografii adunate de Elie Bufnea în perioada în care a făcut parte din cel de al doilea Corp al Voluntarilor Români din Siberia, obiecte donate de acesta, printr-un colet poştal, Muzeului Naţional al Unirii în 1976, au fost expuse pe 25 noiembrie 2021 la Sala Unirii din Alba Iulia. Evenimentul face parte din seria manifestărilor prilejuite de Ziua Naţională a României.

Aliatul lui Putin amenință cu apocalipsa nucleară: "O vorbă necugetată, o singură mişcare ar putea provoca un conflict armat"

Dacă Rusia va continua să fie presată de Occident, am putea fi martorii unei apocalipse nucleare, a avertizat joi, 25 aprilie, într-un discurs rostit la Minsk, preşedintele Belarusului,...

Rusia susține că trimiterea de către SUA a rachetelor cu rază lungă în Ucraina este un ”act perfid”. Peskov: ”Nu va schimba rezultatul operațiunii militare speciale”

Ambasadorul Rusiei în SUA, Anatoli Antonov, spune că transferul de rachete balistice cu rază lungă de acțiune către Ucraina este „imposibil de justificat”. Trei oficiali americani au...