Castelul celebru vechi de peste 600 de ani aproape de prabusire. Cum au ajuns proprietari un maghiar si un canadian, urmasi ai contelui Teleki FOTO

Un castel din Alba, vechi de aproape 600 de ani, este in pericol real de prabusire. Monument istoric, castelul Teleki de la Ocna Mures a fost retrocedat in 2019, in justitie, urmasilor fostului proprietar. "Saga" judiciara a constructiei a durat aproape 20 de ani.

Curtea de Apel Alba Iulia a dispus restituirea in natura a castelului si a capelei, fara pamantul de sub acestea, aflat in proprietatea statului. Noii proprietari sunt doi cetateni din Ungaria si Canada, urmasi ai lui Samuel Teleki, cel care a detinut castelul in proprietate in prima jumatate a secolului XIX. Primaria Ocna Mures este proprietarul terenului si intentiona, la un moment dat, sa cumpere si cladirea, dar demersul nu s-a materializat.

"Castelul" nu mai ofera acum imaginea unei constructii de aparare, actuala imagine fiind rezultatul unei bogate istorii, ce incepe in secolele X-XI. Documentele istorice atesta inca din 1290, in zona ocnelor de la Uioara, prezenta unei constructii fortificate, sub numele de "Castrum Novum". In secolul XV, domeniile Uioara (incluzind ocne, castel, targ, etc) trec din administratia Coroanei in posesia familiilor nobiliare, conoscand mai multi propietari.

Foto: monumenteuitate.org

In anul 1649, domeniul de la Uioara de Sus, localitate componenta a orasului Ocna Mures, este donat familiei Mikes. Cu aceasta ocazie, targurile sunt mutate la Zabala (resdinta principala a familei), iar asezarea isi pierde rangul de oras. In anul 1742, resedinta este reconstruita in stil baroc. Singura sursa de informatii cu privire la felul in care cladirea ar fi aratat in secolul al XVIII-lea o reprezinta un tablou realizat de Joseph Neuhauser in 1791, aflat astazi la Muzeul National de Arta din Cluj.

Cladirea apare ca un volum compact, cu parter, etaj si acoperis inalt, caruia ii sunt atasate un turn de poarta si un turn de colt hexagonal, de dimensiuni reduse, cu acoperis baroc. Fatada este tratata unitar, cu decoratiuni in tencuiala specifice barocului transilvan.

Distrus la Revolutia din 1848

In timpul Revolutiei din 1848 edificiul este incendiat, fiind distrus in mare parte. Domeniul ramane in propietatea familiei Mikes pana in anul 1854, cand este cumparat de contele Miko Imre, guvernator al Transilvaniei si fondator al societatii muzeului Ardelean. Acesta se hotataste sa refaca edificiul distrus.

In vederea restaurarii este angajat arhitectul Antal Kagerbauer, cu intentia "de a realiza in cel mai modern stil, o atmosfera istorica". De numele lui Kagerbauer se leaga aparitia formelor de inspiratie romantica in Transilvania, iar printre lucrarile semnate de el se numara cladiri importante, precum palatul primariei si biserica Sf. Petru din Cluj, sau aripa de vest a castelului Banffy din Bontida.

Foto: monumenteuitate.org

In proiectul castelului din Uioara, Kagerbauer imbraca vechile ruine intr-o haina neogotica, in timp ce fostul zid de aparare este inglobat in amenajarea parcului de factura romantica, ce adapostea candva specii aclimatizate si raritati dendrologice. Singura dovada a existentei unei fortificatii pe locul actualei resedinte nobiliare a ramas donjonul de plan pentagonal, transformat ulterior in capela.

"Cu o arhitectura ce se vrea austera, cladirea se integreaza in peisaj, accentuand atmosfera "istorica" dorita de beneficiar. Resedinta, formata din parter si etaj, consta intr-un volum simplu, animat pe trei fatade de timpane trunghiulare, oarbe, decoarate cu ediculi si chenare gotice. Masivitatea zidurilor este atenuata de ferestre ample, ce privesc spre gradina. O importanta deosebita a fost acordata fatadei de nord, deschisa spre Mures printr-un balcon sustinut de console bogat decorate si flancata pe laterale de "burdufuri". Se pare ca pe acesta fatada, usor de observat inca de la intrarea in oras, se gasea si blazonul familiei (astazi disparut).

Foto: monumenteuitate.org

Detaliile ancadramentelor, ale tamplariilor si elementelor de fier forjat, bogata decoratie a timpanelor si turnurilor de colt se remarca prin finete si elganta. Parterul pune in lumina existenta unei etape anterioare de constructie, prin sistemul de acoperire, cu bolti baroce. La interior decoratia este aproape inexistenta, cu exceptia zonei holului de acces si a scarii principale, unde se intalnesc cateva elemente de factura neogotica", astfel prezinta castelul arh. Raluca Barbulescu si Cristina Chira pe site-ul monumenteuitate.org, destinat cladirilor aflate in pragul disparitiei.

Fabrica pentru decoratiuni de Craciun

Dupa stingerea familiei Miko, castelul intra in posesia familiei Teleki. In urma nationalizarii, domeniul a fost impartit, gradina a fost distrusa, iar resedinta a adapostit diverse functiuni, ultima fiind aceea de fabrica pentru decoratiuni de Craciun.

Ansamblul Teleki mai cuprindea locuinte anexe destinate angajatilor care deserveau domeniul. Au mai ramas, din acel mandru domeniu nobiliar de odinioara, o pivnita de vinuri (cu butoaie monumentale) si o capela, acum in ruina. Din initiativa familiei Teleki a fost amenajat in jurul castelului un parc cu alei si arbori, printre care specii aclimatizate, unele fiind raritati dendrologice. Pe frontispiciul castelului mai exista inca o placa cu o inscriptie in limba maghiara: "Aceasta cladire a fost executata din ruinele cetatii contelui Mikes Istvan din Zabola (Zabala, jud. Covasna) in anul 1713".

De cand au demarat procesele de revendicare si pana in prezent, domeniul Teleki a cunoscut un proces de ruinare continua. La degradarea constructiei au contribuit atat intemperiile cat si diverse persoane cu initiativa, care au considerat ca anumite elemente din aceste constructii pot fi refolosite, in gospodariile personale. Astfel, mare parte din ansamblul istoric, castelul Teleki si capela romano-catolica toate clasificate monument istoric au ajuns ruine, care necesita interventii rapide pentru restaurare.

Legenda fantomei din castel

Ca orice monument vechi de sute de ani, si castelul Teleki de la Uioara de Sus are propria legenda. Povestea are in centru o fantoma care ar fi locuit in beciul cladirii, folosit in trecut pentru a pastra butoaiele in care se tinea vinul. Butuoaiele uriase exista si acum, dar nu au mai fost umplute cu vin de multa vreme. Legenda transmisa de generatii vorbeste despre un eveniment care ar fi avut loc in perioada celui de-al doilea razboi mondial.

Castelul in perioada interbelica

Astfel, cativa soldati rusi ar fi intrat in beciul castelului plin cu butoaie cu vin, unde s-au imbatat. Beti crita au inceput sa traga cu armele in butoaiele imense. Mii de litri de vin s-au revarsat in subsolul castelului, iar rusii s-au inecat. Oamenii din sat au pus moartea rusilor pe seama fantomei din beciul castelului. Pe vremea cand inca era locuit, castelul adapostea un numar impresionant de butoaie in care se putea intra in picioare de catre un om. In beci se intra cu carul cu boi, pentru a transporta proviziile si butoaiele cu vin.

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...