Un prieten al meu, un profesor de antropologie la o mare universitate din Texas, in timpul "sesiunii scurte" din vara, pleaca adesea cu studentii lui in excursii stiintifice exploratorii.
Recent mi-a relatat o experienta interesanta pe care a avut-o pe o rezervatie Indiana Navajo, in Arizona.
A aflat de la prietenul lui Ryan Singer, un pictor vestit din natiunea Indiana Navajo, ca intr-o mica localitate, pe rezervatia Navajo, exista un batrin in varsta de peste 100 de ani. Amicul meu s-a hotarit ca impreuna cu un grup de vreo 18 studenti sa mearga sa-l intalneasca pe acest batran care se numea Red Elk (Cerb Rosu).
Dupa o lunga calatorie cu autobuzele universitatii au ajuns intr-o mica localitate la marginea desertului. Aici ii astepta Ryan, care i-a dus si la casa domnului Red Elk, unde dupa prezentarile de rigoare si schimbarea de cadouri, studentii si-au scos caietele pentru a lua note, in timp ce totul se inregistra cu camere de luat vederi.
"Domnule Red Elk", a inceput profesorul, "ai trait o viata lunga si ai vazut o multime de schimbari in oameni, societate si tehnologie. Ai fost martorul trecerii de la caruta cu cai la navele spatiale. Ce te-a impresionat cel mai mult?"
"Domnule profesor, mi-ar trebui vreo trei zile sa ma gindesc bine, inainte de a va da un raspuns..."
"Care e atunci, concluzia dvs. despre viata, in general, si despre experientele traite, in special?"
"Asculta-ma, fiule. Inainte de venirea albilor in tara noastra pe care noi o numeam 'Dine', pamantul era al tuturor. Puteai sa-ti pui tee-pee-ul unde voiai. Daca nu-ti placea locul, erai liber sa te muti. Nu erau impozite, puteai sa fumezi tot ce doreai, si nu te urmarea nimeni sa vada daca tutunul tau a fost sau nu impozitat.
Femeile faceau toate muncile, aveau grija de familie iar barbatii erau dusi la vinat sau pescuit, toata ziua. Cand veneai seara acasa, te asteptau o mancare si un culcus cald.
Traiam cu Mama Natura si ea avea grija de noi, cu bucate proaspete, carne si peste berechet. Cum au venit albii, totul s-a degradat din cauza ca in aroganta lor stupida au crezut ca vor putea imbunatati sistemul nostru..."
Pentru o perioada destul de lunga nimeni n-a scos un cuvant. Una dintre nepoatele batrinului a salvat situatia, aducand niste placinte traditionale Navajo cu piersici si niste cani cu apa rece.
... nu era atata ura ...
... nu era atat tupeu... a incercat... Vezi tot