Eroul aviator Teodor Greceanu si evadarea din fortareata comunista Aiud (I)

Destinul lui Greceanu este fara nicio urma de indoiala emblema tragediei aviatorilor romani ai celui de-Al Doilea Razboi Mondial. A participat in peste 800 de misiuni, dintre care 100 au fost batalii aeriene, castigand duelul in cateva zeci. A fost decorat cu un numar impresionant de medalii, dovada a eroismului.

Ordinul Mihai Viteazul, Coroana Romaniei, Virtutea Aeronautica, Steaua Romaniei si Crucea de Fier, clasa I si a II-a, toate acestea stau marturie a vitejiei sale.

Medalia primita de la germani pentru cele cateva sute de misiuni este unica, Greceanu fiind de departe pilotul roman cu cele mai multe zboruri in teritoriu inamic. Pentru a reliefa cat de buna este performanta sa, pilotii americani dupa doar 25 de misiuni erau scosi din lupta.

Insa, acestea au fost indreptate impotriva unui dusman a carui razbunare va fi crunta. Timp de aproape doua decenii, Greceanu a facut temnita grea si a platit un pret mult prea scump. In urma torturii in beciurile Securitatii si-a pierdut ambele picioare.

Dupa un an la Scoala Pregatitoare de Ofiteri, a urmat Scoala de Ofiteri de Aviatie si Scoala de perfectionare de la Buzau. In urma cedarilor teritoriale lasate nepedepsite mai multi ofiteri, printre care si Greceanu, si-au depus demisiile, fiind revoltati de atitudinea pasiva manifestata de mai marii tarii.

Comandantul lor, furios, s-a ridicat si le-a rupt demisiile, facandu-le si o mustrare de cateva zeci de minute. Incheie cu o vorba profetica, amintindu-le ca sansa de a se rafui cu sovieticii va veni cat de curand.

Pe 15 septembrie 1940 Greceanu obtine brevetul de pilot si este trimis in cadrul Escadrilei 52 al Grupului 5 Vanatoare, ca apoi sa treaca la Grupul 7.

Incepe campania pentru recucerirea Basarabiei

Pe 20 iunie 1941 pilotii sunt anuntati de starea de razboi, iar pe 21 iunie se angajeaza in lupta. Aviatorul participa la un numar mare de misiuni, dar doboara primul avion in august, in timpul asediului Odessei, iar urmatorul in octombrie.

Iesirea din incercuirea de la Stalingrad

Odata cu atacul sovietic de pe 19 noiembrie 1942, ce a dus la colapsul liniilor romanesti si germane la Stalingrad, aerodromul de la Karpovka a fost incercuit. Sub comanda capitanului aviator Alexandru Serbanescu atacurile sovietice sunt respinse.

O solutie ingenioasa a fost ridicarea partii din spate a avioanelor pe butoaie pentru a putea trage in tancurile sovietice, oferind o surpriza neplacuta blindatelor. Dupa aproape doua zile de atacuri zadarnicite, se ia decizia de evacuare, opt avioane decoland cu succes sub foc intens de artilerie, dar trei fiind doborate de tancuri in timp ce se pregateau.

Greceanu si-a aruncat statia radio pentru a face loc inca unui aviator, iar el piloteaza ultimul avion ce paraseste aerodromul. Ajunge in siguranta la Morozovskaya.

Aviatorii romani in Flotila Udet

Pierderile ulterioare au redus Grupul 7 la doar patru avioane, un Heinkel 111 si trei Messerchsmitt 109F. Din partea maresalului Goring vine oferta la 8 martie de a incadra cei mai buni piloti ai acestui grup, cat si altii in binecunoscuta Flotila Udet pentru cateva luni si sa creeze o unitate sub comanda germana. Greceanu a fost unul dintre cei selectionati.

A urmat o intreaga lupta, deoarece aviatorii romani au fost conditionati sa poarte uniforma germana, iar avioanele sa poarte insemnele Luftwaffe, pretentii exagerate ce au fost refuzate categoric de acestia. In cele din urma, sub presiunea retragerii participatiei romanesti, s-a hotarat ca romanii sa poarte uniformele si insemnele proprii.

Greceanu s-a acomodat repede pe noul Bf 109G, in urmatoarele luni dobandind inca trei victorii. Intr-un episod aparte, aerodromul de la Kramatorskaya, unde erau stationati aviatorii romani, a fost atacat de circa 30 de avioane sovietice. Au fost intampinate doar de Greceanu, Cristea Chirvasuta si Nicolae Naghirneac, primul reusind sa doboare unul dintre ele.

Pe 30 august 1943 primeste decoratia Ordinul Mihai Viteazul clasa a III-a, pentru cele 12 victorii ale sale de pana atunci.

Evacuarea din Taganrog

In timpul evacuarii spitalului incercuit din orasul ucrainean Taganrog de la sfarsitul lui 1943, Greceanu din nou s-a remarcat, alaturi de Chirvasuta. A fost o misiune deosebit de periculoasa datorita vremii nefavorabile si a vizibilitatii reduse, dintre toti pilotii numai cei doi acceptand sa participe la misiune.

Ei urmau sa escorteze o formatie de 60 de avioane Junkers pana la Taganrog de unde urmau sa fie luati ranitii si soldatii ramasi. Au iesit in cele din urma din pacla groasa la punctul stabilit, iar apoi au insotit formatia pana in Taganrog.

Dupa ce evacuarea a fost incheiata la orizont au aparut avioane sovietice. Greceanu si Chirvasuta au atacat inamicii oferind ragazul necesar flotilei sa se indeparteze. Abia scapand cu viata, cu gloantele suierind de-a lungul avioanelor au scapat in nori.

Folosindu-se doar de instrumente au navighat pana in zona in care se afla aerodromul. Au fost ghidati de la sol prin statie in functie de zgomotul motoarelor. Astfel, au reusit sa iasa din nori in locul optim si au aterizat. Rezervoarele de benzina erau in acel moment golite. Comandantul formatiei de Junkers s-a prezentat personal pentru a-i felicita pe cei doi bravi aviatori.

Ultimele luni ale razboiului

In octombrie grupul sau este inlocuit, dar Greceanu decide sa ramana pe front. Pana in luna aprilie a anului urmator mai obtine un numar de victorii. Insa, luptele i-au adus pe sovietici tot mai aproape de granite, iar americanii incepusera bombardamentele la o scara impresionanta.

Aviatorii romani au incercat cu disperare sa reziste in fata valului titanic ce se revarsa in zbor peste teritoriul tarii, dar a fost fara de speranta. Ultima actiune la care Greceanu a participat impotriva Aliatilor a fost pe 23 iunie.

Pilotii ramasi s-au angajat intr-o lupta cu un inamic a carei forta ii depasea fara echivoc. Cateva sute de avioane au atacat Ploiestiul, Greuceanu fiind unul dintre acei piloti care au iesit la intampinare.

A fost doborat de aviatia de vanatoare americana aproape de Gaesti si a fost fortat sa stea in spital doua luni. Cand si-a revenit s-a urcat din nou la mansa avionului, dar de data asta impotriva fostilor camarazi germani. Nu a mai doborat niciun avion pentru restul razboiului.

Va invitam sa va alaturati demersului nostru, contribuind cu materiale-documentar, cu interviuri si reportaje sau chiar cu propriile marturii.

Cunoasteti un roman care traieste in tara sau in strainatate cu care ne putem mandri? Spuneti-ne povestea lui si o vom publica.

Va fascineaza un personaj sau o intamplare care au marcat istoria Romaniei? Trimiteti-ne un documentar pe aceasta tema pe care il vom publica.

Ne puteti scrie pe adresa mandrucasuntroman@ziare.com.

Multumim si va asteptam alaturi de noi.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...