Cine a fost prima femeie ministru al Sanatatii din istoria Romaniei. Emotionanta viata a Floricai Bagdasar, intre medicina, puscaria comunista si inrudirea cu un laureat Nobel

Povestea extraordinarei vieti a Floricai Bagdasar, prima femeie ministru din Romania, este strans legata de dezvoltarea scolilor romanesti de pedagogie si neurochirurgie.

L-a asistat pe parintele neurochirurgiei romanesti in primele sale operatii pe creier, a creat si condus primul centru de neuropsihiatrie din Romania destinat copiilor, a contribuit la crearea unui Abecedar, a luptat pentru eradicarea tifosului si malariei si a fost singura femeie din delegatia Romaniei la Conferinta de pace de la Paris din 1946.

Fiica a inginerului constructor Sterie Ciumetti, membru al clasei de mijloc din comunitatea de aromani, Florica Bagdasar a absolvit Facultatea de Medicina din Bucuresti, in 1925, obtinand apoi diploma de doctor in medicina si chirurgie si dreptul de libera practica.

In 1927, se casatoreste cu Dumitru Bagdasar cu care pleaca la specializare in America, la Boston. Acolo, in 1928, Harvey Cushing, pionierul mondial al neurochirurgiei, a initiat pentru Florica Bagdasar o bursa Rockefeller, o mare raritate pentru o femeie in acea perioada.

Dupa reintoarcerea in tara, aceasta lucreaza o perioada ca medic secundar la Jimbolia si Cernauti, unde il asista pe sotul sau, nevoit sa faca operatii pe creier in conditii de ev mediu, neexistand tehnologia necesara.

Impreuna cu Dumitru Bagdasar, considerat astazi parintele neurochirurgiei romanesti, reuseste sa se mute in Bucuresti unde, in 1935, Ministerul Sanatatii hotaraste infiintarea unui mic serviciu de neurochirurgie, cu zece paturi si o singura sala operatorie, in Spitalul Central de Boli Nervoase si Mintale din Bucuresti.

Dumitru Bagdasar formeaza o echipa de neurochirurgi, alcatuita din tineri pregatiti de el. Din aceasta echipa face parte si Sofia Ionescu-Ogrezeanu, care a devenit prima femeie neurochirurg din lume.

In aceasta perioada, Florica Bagdasar si colaboratoarea sa, Florica Nicolescu, au elaborat si experimentat cu succes propriul abecedar si propriul manual de aritmetica, menite sa ii faca pe copii sa invete cu placere, combinand joaca si studiul.

De asemenea, inspirata de preceptele stiintifice moderne din SUA, Florica Bagdasar a conceput Centrul de Igiena Mintala din Bucuresti, unde s-a dedicat asistentei copiilor cu deficiente mintale si tulburari de comportament.

Dupa 23 august 1944, devine membra a Partidului Comunist Roman. In perioada august - septembrie 1946, face parte din delegatia trimisa la Conferinta de Pace de la Paris, fiind singura femeie dintre cei 73 de membri.

In data de 26 septembrie 1946, dupa moartea sotului sau, care era ministrul Sanatatii in guvernul Petru Groza, Floricai Bagdasar i s-a incredintat conducerea Ministerului Sanatatii, functie pe care a detinut-o pana in august 1948, fiind astfel prima femeie ministru din Romania, intr-o perioada zbuciumata in istoria politica a Romaniei.

Din aceasta pozitie, a coordonat campanii impotriva malariei in judetul Tulcea si impotriva tifosului in Moldova, contribuind la eradicarea acestor boli in Romania. Pentru aceste servicii, in anul 1948, Florica Bagdasar a fost decorata cu Ordinul Steaua Republicii Populare Romane.

In timpul unei inspectii pe care o efectua in Dobrogea, Florica Baltasar a fost eliberata din functia de ministru, fara a i se da o explicatie. In 1951, colaboratoarea ei cea mai apropiata la Centrul de Igiena Mintala, Florica Nicolescu, a fost arestata fara mandat si retinuta in inchisoare timp de doi ani, fara proces.

In 18 ianuarie 1953, un articol publicat in ziarul "Scanteia", numit "Pentru lichidarea deformarilor antistiintifice in domeniul pedagogiei", acuza faptul ca, "prin difuzarea abecedarului, Florica Bagdasar, in colaborare cu Florica Nicolescu, au cautat sa raspandeasca otrava ideologiei imperialiste".

Imediat, Centrul de Igiena Mintala este vizitat de o delegatie oficiala, iar Florica Bagdasar, eliberata din functia de director. Socul este atat de mare incat, coborand, a cazut pe scari si s-a ranit, agravand o boala preexistenta la plamani.

Dupa ce pensia primita de la Academie, in urma sotului ei, este, de asemenea, taiata, Florica Bagdasar ramane fara nici un venit. Este obligata, de asemenea, sa imparta apartamentul unde locuieste cu fiica ei si cu o alta familie cu doi copii.

Problemele la plamani se agraveaza, ia doctorii ii dau putine sanse de supravietuire. Dupa o operatie grea la plamani, insa, incepe sa se refaca miraculos, desi procesul de recuperare dureaza cativa ani.

Dupa moartea lui Stalin si inceperea demersurilor de "reabilitare", i se propune sa reintre in partid, insa refuza. Cu toate acestea, in octombrie 1957, este numita vicepresedinta a Crucii Rosii din Romania, pozitie pe care a ocupat-o cativa ani.

Fiica Floricai Bagdasar, Alexandra, reuseste sa plece din Romania in 1957, dupa ce primul ei sot, matematicianul Cassius Tocqueville Ionescu Tulcea a primit o invitatie sa participe la un program special al Universitatii Yale.

Floricai Bagdasar i s-a dat permisiunea de a calatori si a avut posibilitatea sa-si revada fiica de mai multe ori in strainatate, insa a continuat sa traiasca in Romania pana la sfarsitul vietii.

In 1978, Alexandra, devenita celebra matematician si astronom, se intoarce intr-un Bucuresti sumbru, alaturi de sotul ei, scriitorul Saul Bellow, care, cu doi ani inainte luase Premiul Nobel pentru literatura. Fusesera anuntati telefonic ca mama Alexandrei a suferit un atac cerebral, in urma caruia a ramas in coma si au sosit cu primul avion.

Insa, directorul spitalului decreteaza ordine si interdictii, care de care mai absurde, ce o impiedica sa fie alaturi de mama sa. Florica Bagdasar decedeaza in ajunul Craciunului din acel an.

In urma acestei experiente, Saul Bellow scrie "Iarna decanului", roman puternic autobiografic, in care Florica Bagdasar este unul dintre personaje, desi apare cu un alt nume - Valeria. Romanul este imediat interzis in Romania, iar Bellow devene persona non grata.

O placa memoriala, situata pe imobilul din Strada Sperantei nr. 13, Bucuresti, Sectorul 2, reaminteste ca aici au locuit dr. Dumitru Bagdasar si dr. Florica Bagdasar.

România: riscurile de azi și ce se întâmplă (până) în 2035

Poate România ține pasul cu schimbările rapide care au loc în marile economii europene? Și ce-ar trebui să facă pentru a nu fi lăsată în urmă? O analiză de Sabina Fati. Un Raport al...

Cum a fost pedepsit un fotbalist de națională din Iran pentru că a îmbrățișat o femeie VIDEO

Portarul internaţional Hossein Hosseini a fost suspendat timp de un meci de către Federaţia Iraniană de Fotbal pentru că a luat în braţe o suporteriţă în timpul unui meci din campionat,...