Marile amoruri clandestine ale domnitorilor Tarilor Romane

"In spatele barbatilor puternici sta o femeie si mai puternica" -spune o zicala veche. Ei bine, in spatele barbatilor de stat, cei mai puternici carevasazica, se pare ca au stat mai multe femei puternice.

Fie ca a fost vorba de iubiri ravasitoare sau doar de un apetit crescut pentru aventura, povestile de budoar ale domnitorilor Romaniei, desi neconsemnate in manualele de istorie, au fost intens dezbatute de istorici, iar amantele lor au influentat, nu o data, chiar soarta natiunii, nu doar a oamenilor de stat care le-au cazut in mreje.

Acesta ramane un subiect care atrage, nu numai pentru ca e plin de povesti, ci mai ales pentru ca ii umanizeaza pe cei de rang inalt si "ii aduce in cotidianul omului comun", spune lect. univ. dr. Ovidiu -Stefan Buruiana de la Facultatea de Istorie a Universitatii "Alexandru Ioan Cuza". Iar asta, dintotdeauna, a facut placere plebei.

"Iubirea constituie motivul poetic al actiunii frumoase, desi nu intotdeauna este unita cu onoarea. Este momentul innobilarii ideologice a iubirii, la propriu, situarea acestui sentiment in zona mediilor inalte ale societatii, dar totodata in afara matrimoniului. In timp ce casatoria de fractura crestina induce ideea de datorie, iubirea, ca amor, reprezinta o conditie a libertatii indivizilor, o gratuitate a sentimentelor lor, o acceptare a umanitatii. In acelasi timp Biserica acuza parasirea idealurilor inalte, slabiciunea omului, caderea lui prin preocuparea pentru teluric, pentru carnal.

Idealul iubirii crestine s-a diluat insa tot mai mult in timp, in pofida reformei si puritanismului din secolele XVI-XVII, morala de Curte si cea publica acceptand ideea metreselor regale sau a favoritelor/ favoritilor", spune profesorul Ovidiu-Stefan Buruiana.

Lasam aici cateva dintre cele mai importante povesti de amor ale domnitorilor romani, atestate de inscrisuri ale vremurilor lor.

Vlad Tepes

In 1455, in ajun de Craciun, in Brasov, Vlad Tepes, pe atunci in varsta de 34 de ani, s-a indragostit la prima vedere, pe strada, de Katarina, o adolescenta superba, de 17 ani, cu cosite blonde si ochi albastri.

Desi recunoscut pentru idilele sale, Katarina a fost cea care i-a furat definitiv inima.

"Vlad Tepes era cunoscut ca un mare cuceritor, dar niciodata nu s-a logodit cu fetele cu care avea aventuri. Avea grija sa le casatoreasca cu apropiati de-ai sai, pentru a le avea mereu aproape. Katarina a fost insa marea sa iubire si era in stare sa faca moarte de om pentru ea", spune Alexandru Mihailov, istoric.

Katarina Siegel era fiica starostelui tesatorilor din Brasov si a crescut la manastire.

Vlad a curtat-o mult. Venea sa o vada foate des si ii comanda rochii scumpe de matase din occident.

Dragostea dintre Vlad Tepes si Katarina a dus la multe revolte. Iubirea lor era considerata clandestina, iar cronicile vremii scriu ca Vlad era foarte gelos si nu o data a lovit cu sabia in lucrurile din jur sau i-a amenintat pe cei care doreau sa o ia pe Katarina de sotie. Intr-unul dintre aceste accese de furie a ranit chiar si un preot.

Nici femeile vremii nu au vazut cu ochi buni relatia dintre domnitor si Katarina. Nevestele negustorilor din cetate au atacat casa in care se afla fata, au batut-o, i-au taiat parul si au dus-o la stalpul infamiei, din Piata Sfatului.

La auzul acestei grozavii, Vlad Tepes a amenintat ca va da foc Brasovului.

Pana la urma a reusit sa o elibereze prin negociere si i-a crutat pe negustorii sasi, pe care avea de gand sa ii execute in Bartolomeu.

Legendele spun ca Vlad Tepes ar fi recuperat una dintre cositele Katarinei pe care a pastrat-o pana la moarte. Un alt incident rusinos pentru domnitor, legat de iubirea lui pentru Katarina, este mentionat in cronicile vremii. Se spune ca Vlad Tepes s-a prins sotia umbland in dulapul unde era cosita Katarinei si s-a enervat in asemenea masura, ca si-a lovit nevasta.

Katarina a fost singura femeie pentru care Tepes a vrut sa divorteze. Insa in acele vremuri, divortul era de neconceput. A mers pana la Papa Pius II pentru a cere anularea casatoriei sale cu Anastasia Holszanska, nepoata reginei Poloniei, dar nu a primit aprobare.

Sotia lui Tepes s-a sinucis

Sotia lui Vlad Tepes s-a sinucis, in 1462, pentru a nu ajunge pe mana turcilor. Tot atunci, Vlad a fost trimis in temnita. Desi nu s-au casatorit niciodata, Vlad si Katharina au avut cinci copii: Vladislav, Catherina, Christian, Hanna si Sigismund. Tepes s-a ingrijit de toti urmasii sai, lasandu-le mostenire pamanturi si case.

Dupa moartea domnitorului, Katharina, ajunsa la 39 de ani, s-a intors la manastirea unde copilarise. Legenda spune ca nu a mai vorbit niciodata si ca a murit de inima rea, desi anul in care a decedat nu este cunoscut.

"Legendele vremii spun ca frumoasa Katarina a vrut sa se sinucida dupa moartea domnitorului, dar era foarte credincioasa si nu si-a putut duce planul pina la capat. A preferat sa se retraga la manastire, unde a trait in liniste totala. Cronicile vremii nu mentioneaza anul in care a murit, dar se pare ca nu a mai trait decat doi ani dupa moartea domnitorului", mai spune istoricul Alexandru Mihailov.

Stefan cel Mare

Stefan cel Mare si Sfant -canonizat de Biserica Ortodoxa Romana- n-a fost chiar un sfant, avand reputatia de barbat cu mare slabiciune la femei. Se spunea despre el ca a avut cate o ibovnica si cate un bastard in fiecare sat al Moldovei.

Iar scrisorile catre curtile domnesti de la Iasi, Vaslui, Bacau, Roman, confirma faptul ca marele Stefan cerea sa i se aduca ibovnice in fiecare sat unde poposea.

Cu toate astea el a inteles ca soarta Moldovei depinde de modul cum va duce razboaiele, cum isi va tine dusmanii la distanta si cum va incheia aliantele. Astfel ca mai toate mariajele sale au fost inchegate pe interese politice, alegand mirese de neam mare, pentru a spori numarul aliatilor in caz de primejdie.

Istoricul vasluian Laurentiu Chiriac, profesor-doctor in istorie, este de parere ca marele voievod a avut patru neveste: Marusca (singura sotie care nu a fost de neam mare), Evdochia de Kiev, Maria de Mangop si Maria Voichita.

Pentru alti istorici, voievodul ar fi avut doar trei casnicii oficiale, Marusca fiind considerata doar o concubina. Dintre toate, cu Maria Voichita se pare ca Stefan cel Mare a avut o relatie speciala, ea fiind consemnata de istorici drept "febletea domnitorului".

Una dintre cele doua fiice a lui Radu cel Frumos, voievodul Tarii Romanesti, fratele bun al lui Vlad Tepes, Maria Voichita era o adolescenta frumoasa, care i-a pus pe jar inima lui Stefan cel Mare, barbat casatorit cu o principesa de neam bizantin, Maria de Mangop.

Maria Voichita a devenit amanta lui Stefan cel Mare, dupa un razboi intre voievodul moldav si parintele fetei, Radu cel Frumos. Mai precis, frumoasa munteanca ajunge in cetatea Sucevei ca prizoniera.

In anul 1472, dupa ce Stefan cel Mare il bate pe Radu cel Frumos, aliat al turcilor si impus de acestia pe tronul Tarii Romanesti, le ia prizoniere pe fiica si sotia domnului muntean.

Maria Voichita ajunge in capitala Moldovei exact in anul in care Stefan cel Mare se casatorea cu Maria de Mangop, printesa bizantina. Asta nu l-a impiedicat insa pe voievod sa se indragosteasca de Voichita, la aceea vreme o adolescenta deosebit de frumoasa.

Istoricii spun ca Stefan cel Mare nu se sfia sa umble fatis dupa munteanca si ca nici aceasta, desi initial prizoniera, nu-i refuza avansurile. Nici macar cand sotia sa, Maria Mangop, i-a daruit doi baieti gemeni Stefan nu a incetat sa-si iubeasca prizoniera.

"Chiar in anul casatoriei sale cu Maria de Mangop, Stefan cel Mare luase ca prinse, in razboiul purtat contra lui Radu cel Frumos, pe sotia acestuia Maria si pe fiica lui, pe care cronicarii o numesc Voichita. Aici se vede ca farmecul fiicei lui Radu prinse in lat simtirile lui Stefan, care incepu a umbla dupa ea. Probabil ca dupa timpurile de atunci si fiind inca si prinsa o lua de concubina si alipindu-se tot mai mult de ea se desfacea de legiuita lui sotie", scrie istoricul Alexandru Dimitrie Xenopol, autorul primei mari sinteze a istoriei romanilor si unul dintre cei mai mari istorici romani.

Tot A.D. Xenopol noteaza ca Maria de Mangop s-a stins in 1477, de supararea de a trai cu amanta sub acelasi acoperis. Stefan cel Mare si Maria Voichita s-au cununat in 1480 si au ramas impreuna vreme de aproape 25 de ani, pana la moartea lui Stefan. Au avut impreuna patru copii: Bogdan al III-lea (succesorul tronului), Bogdan Vlad, Ana si Maria Chiajna.

Marturii ale iubirii lui Stefan pentru Voichita se observa in constructia a numeroase biserici, precum si a portretului comandant de Stefan in onoarea ei pe zidurile bisericii din Dorohoi, in stilul "Primaverii" lui Botticelli.

Iancu de Hunedoara

Iancu de Hunedoara a fost, se pare, cel mai "cuminte" voievod. Elisabeta Szilagyi, sotia lui, l-a insotit peste tot, incusiv in campaniile militare, pentru a se asigura ca nu se va trezi cu copii ilegitimi.

"Ce o poate caracteriza mai bine pe aceasta femeie, asemanatoare mamelor spartane, decat exclamarea ei cand, indata dupa urcarea fiului ei Matia pe tron, nobilii au vrut sa-l despoaie de tron: Mai bine sa-l vad mort pe fiul meu, decat fara coroana!", scria istoricul hunedorean Teodor Popa, in volumul "Iancu Corvin de Hunedoara - Ioan Hunyadi", publicat in 1928. Acelasi istoric consemneaza faptul ca Elisabeta ar fi primit titlul de "Mater Heroica", iar cronicarii vremii au numit-o "printre cele mai vrednice femei ale Ungariei".

Iancu de Hunedoara i-a ramas alaturi Elisabetei, pana la sfarsit -dupa moartea ei, nu s-a mai casatorit niciodata. Fiul lor, Matei Corvin, a devenit rege al Ungariei la varsta de 15 ani si a condus tara timp de peste trei decenii, intre 1458 si 1490.

Mihai Viteazul

Viteazul Mihai, voievodul care a reusit prima unire a Tarilor Romane in anul 1599, a "stricat casnicia" unui boier. Desi era casatorit, Mihai Viteazul s-a indragostit de Velica, una dintre fiicele logofatului Ioan Norocea, un ostean de incredere din oastea lui Mihai.

Velica era casatorita si ea la momentul intalnirii lor, cu aventurierul italian Fabio Genga, confidentul principelui Sigismund.

Velica a divortat de Fabio pentru a se casatori cu Mihai Viteazu si i-a fost alaturi din prima clipa de cand s-au cunoscut si pana la moartea lui.

Domnitorul a cunoscut-o pe Velica Norocea inainte de intrarea sa triumfala in Alba Iulia, la 1 noiembrie 1599. Velica si sora sa, Zamfira, erau de multa vreme la curtea principilor maghiari ai Transilvaniei. Unii istorici acrediteaza ideea ca Mihai Viteazul s-ar fi iubit si cu Zamfira, insa nu exista dovezi clare in acest sens. In schimb, relatia cu Velica Norocea apare relatata in cartile mai multor cronicari ai vremii.

Cunoscatoare a mai multor limbi straine, Velica i-a fost, initial, interpret lui Mihai Viteazul dupa victoria de la Calugareni, din august 1595, cand acesta a fost primit de catre principele maghiar.

Ulterior a intrat in "anturajul" domnitorului roman, devenind amanta lui.

La momentul intalnirii lor, Mihai Viteazul avea 37 de ani si era casatorit de 10 ani, cu Stanca.

"Ostenit de atatea campanii militare, inselat si tracasat de atatea ori de falsi prieteni si de dusmani de moarte, neinteles de Doamna Stanca si, in sfarsit, principe peste toate cele trei tari romane, Mihai isi gasise acum, cand trecuse de 40 de ani, marea dragoste.

In decorul frust si rece al curtii de la Alba Iulia, Mihai era nedezlipit de Velica, iar cand pleca la Targoviste o lua si pe ea cu el. Fiind acum singur in Alba Iulia, cuceritor, glorios, atotputernic, nu se mai sfii a-si ascunde dragostea; dimpotriva, voi ca toata lumea sa stie ca Velica era a lui - un omagiu adus frumusetei ei. O afisa, o impunea, cerea sa i se inchine lumea ca unei fete de domnita ce era si ca unei Doamne ce ar fi putut fi", afirma istoricul Constantin Gane, intr-una din cartile sale.

Casatoria cu Velica nu a insemnat insa ca lui Mihai Viteazul nu i-au mai "fugit ochii" prin alte parti. Domnitorul ar fi avut-o drept amanta, in timpul casatoriei cu Velica, pe Maria Cristierna de Habsburg, casatorita cu Sigismund Bathory, despre care se spunea ca era homosexual si ca repulsia lui fizica fata de Maria era atat de profunda, incat adesea il apucau durerile de stomac.

Alexandru Ioan Cuza

Domnul Unirii Moldovei cu Tara Romaneasca din 1859, Alexandru Ioan Cuza, era cunoscut in cercurile apropiatilor ca fiind mereu dornic de noi aventuri.

Nu ezita sa plece noaptea prin Bucuresti travestit, singur sau insotit de "locotenentul" Mihail Kogalniceanu, la diverse adrese confidentiale, cu ibovnice de lux.

Prefera, se spune, tinerele oachese si focoase.

Cocuta Vogoride pare sa fi fost prima mare dragoste extraconjugala a lui A.I. Cuza. Sotie a caimacanului Nicolae Vogoride, ea este femeia careia viitorul domnitor ii datoreaza o ascesiune rapida in ierarhia militara.

Apoi, ajuns domnitor al Principatelor Romane, in 1859, si casatorit cu Elena Rosetti, amanta oficiala i-a fost Maria Obrenovici, in apartamentele careia isi petrecea noptile. Maria Obrenovici era una dintre cele mai frumoase si controversate femei ale Iasului acelor vremuri si avea in "palmares" doua casatorii esuate.

Frumoasa printesa a ramas in istorie ca mama a Regelui Milan al Serbiei, dar mai ales ca amanta celebra.

Din lucrarea "Doamna Elena Cuza", publicata in 1940, aflam ca in noaptea detronarii lui Cuza de pe tronul Principatelor Unite, acesta era in pat nu cu sotia lui, Elena Cuza, ci cu Maria Obrenovici.

In momentul in care l-a intalnit pe Cuza, Maria Obrenovici, pe numele de fata Catargi (era fiica logofatului Costin Catargi), avea doi copii: unul facut de foarte tanara, nerecunoscut de tatal lui, un ofiter sarb, si lasat in grija surorii ei, si unul din casatoria esuata cu principele Serbiei, Milos Obrenovici -Milan, care ii va urma la tron tatalui sau.

Proaspat intoarsa in tara, divortata si deosebit de frumoasa, bruneta cu ochi albastri il cucereste cu usurinta pe Cuza -casatorit la acel moment cu Elena Rosetti, fiica postelnicului Iordache Sturdza. Casatoria cu Elena Rosetti, o femeie cu educatie rigida si inhibata de o mama dominatoare, a fost inca de la inceput anosta. In plus aceasta nu putea face copii.

Alexandru Ioan Cuza s-a atasat imediat de noua amanta, mai tanara cu 10 ani decat sotia sa, atractiva, cocheta, ambitioasa, astfel ca i-a amenajat o casa spatioasa pe strada din zona Bisericii Amzei, unde o vizita frecvent, imbracat in civil.

Elena nu a avut, practic, nicio sansa in fata Mariei.

"Mai frumoasa si mai feminina decat doamna Elena, aceasta fiica a antiunionistului si latifundiarului Costin Catargi voia sa ia locul doamnei nu numai in inima principelui, dar si pe tron. In acest scop a intrebuintat toate armele arsenalului feminin (...)" - Constantin C. Giurescu, istoric ("Viata si opera lui Cuza Voda", Editura Curtea Veche, 2000)

In cele din urma, Elena, femeia cu care domnitorul a fost casatorit peste 20 de ani, dar pe care abia o vizita, ajunge sa creasca baietii Mariei cu Cuza, Alexandru- Ioan si Dimitrie. Cuza i-a prezentat initial sotiei sale drept ofrani scapati de la inundatii.

Si, peste toate, Elena a fost nevoita sa indure sa stea si sub acelasi acoperis cu Maria Obrenovici, care s-a mutat la palat.

"Monstruoasa coalitie" si abdicarea lui Cuza l-au prins pe principe in pat cu Maria.

Se spune ca Maria Obrenovici a fost cumparata de conspiratori si a asteptat ca domnitorul sa adoarma, pentru a deschide usile.

Cuza paraseste tara doar cu amanta, fara sa isi mai astepte si sotia, care afla ultima ca cei doi au fugit la Viena. Cu toate astea si ingorand sfaturile familiei ei, de a cere divortul, Elena isi urmeaza sotul in exil.

Au calatorit impreuna, dar amanta continua sa se intalneasca cu fostul domn prin diverse hoteluri. Umbra Mariei i-a insotit pretutindeni.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...