Miturile care au construit figurile legendare ale domnitorilor romani. De la povesti la adevaruri fabricate

Luni, 24 August 2020, ora 07:09
12435 citiri
Miturile care au construit figurile legendare ale domnitorilor romani. De la povesti la adevaruri fabricate
FOTO: Colaj Ziare.com

Ceea ce stim astazi despre domnitorii romani este rezultatul amestecului dintre adevarul istoric si fictiunea pricinuita, pe de o parte, de incertitudinea si insuficienta informatiilor si, pe de alta parte, de filtrul intereselor politice.

"In istoriografia romaneasca, voievozii s-au bucurat de o atentie considerabila, in special in perioada national comunismului (perioada lui Nicolae Ceausescu), dar acest lucru a presupus o denaturare vadita a adevarului istoric cu scopul de a legitima regimul lui Ceausescu. Dupa anul 1971, cand au fost adoptate "tezele din iulie! prin care s-a trasat noua linie ideologica a regimului comunist, figurile istorice ale unor domnitori (Mircea cel Batran, Vlad Tepes, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul) si faptele lor au devenit sursa de legitimare pentru Nicolae Ceusescu. Comunismul romanesc distantat de Moscova incepand cu 1964 avea nevoie sa-si fabrice o genealogie credibila, iar exploatarea istoriei nationale prin rescrierea si falsificarea ei a reprezentat solutia.

Prezentul eroic al regimului comunist trebuia sa aiba origini intr-un trecut la fel de eroic, iar ideile directoare ale noului discurs istoric erau originea si unitatea romanilor. In toata desfasurarea de forte patriotarda, regimul a recurs la aniversarea in 1980 a 2050 de ani de la prima unificare a lui Burebista, astfel Ceausescu profilandu-se ca un continuator. Poate cea mai exploatata figura istorica a fost Mihai Viteazul, considerat cel dintai unificator al tuturor romanilor. Istoriografiei i-a venit in sprijin si cinematografia, care prin filme precum Mihai Viteazul, Dacii, Columna au consolidat discursul istoric oficial.", spune Roxana Gabriela Rusin, profesor de istorie al Universitatii Bucuresti.

Ziare.com va prezinta unele dintre cele mai cunoscute mituri despre domnitorii romani.

Stefan cel Mare

Se pare ca Stefan cel Mare nu era un barbatul chipes pe care il cunoastem noi astazi. Aspectul lui fizic a fost puternic idealizat de imaginile tiparite in manualele de istorie si de filme. Primele reprezentari ale chipului domnitorului apar la sfarsitul secolului XIX si inceputul secolului XX, insa una singura este conforma cu realitatea. In manastirea din Humor se afla singurul chip al domnitorului Moldovei realizat in epoca, in anul 1474, care este si cel original. Imaginea voievodului, se pare, a fost infrumusetata de reprezentarile recente care infatiseaza un barbat cu ochi albastri si privire taioasa, al carui par auriu cade peste trasaturile fetei puternic conturate. In realitate, prima pictura cu Stefan cel Mare nu subliniaza niciuna dintre aceste trasaturi, imaginea fiind una mai mult simbolica, astfel ca diferenta este foarte mare.

FOTO: Captura video YouTube/Mythologica

Viata amoroasa a voievodului este un subiect pe cat de interesant, pe atat de putin ancorat in dovezi istorice reale. Din corespondenta vremii reiesea ca Stefan cel Mare cerea ca, pe timp de seara, sa ii fie aduse "ibovnice" (amante), insa, nu se stie de fapt daca acest lucru s-a si intamplat. Izvoarele istorice arata cu certitudine ca a avut patru sotii: Maruska - 1457, Evdokia Tekiev -1463, Maria de Mangop - 1472 si Maria Voichita - 1480 si doua amante: Caltuna din Braila si Maria din Harlau, potrivit Mythologica.

De asemenea, bataliile castigate de voievod sunt un alt detaliu supraestimat. Stefan cel Mare nu a castigat toate luptele pe care le-a purtat. Gloriosul domnitor a pierdut cinci dintre cele 42 de razboaie prin care a trecut. Trei dintre infrangerile sale sunt legate de Cetatea Chilia, fie ca a vrut sa o cucereasca, fie ca a pierdut-o in dauna turcilor, iar una de cetatea Alba O a cincea batalie pierduta de Stefan a avut loc in iulie 1476, cand a fost infrant de turci la Razboieni.

Desi a purtat 42 de batalii, dovezile istorice arata ca Stefan cel Mare a ctitorit 36 de manastiri, ceea ce inseamna ca relatarile potrivit carora fiecare lupta era urmata de ridicarea unui lacas de cult nu sunt adevarate.

Vlad Tepes

Vlad Tepes a ramas intiparit in mentalul colectiv drept un domnitor aspru la manie, care isi pedepsea dusmanii tragandu-i in teapa. Povestile nascocite despre Vlad Tepes spun ca acesta s-ar fi nascut la Sighisoara, fiind fiul lui Vlad Dracul si al unei nobile transilvanene. Datele istorice nu confirma insa scenariul, locul de provenienta al acestuia fiind pana astazi necunoscut.

Desi asocierea lui Vlad Tepes cu personajul Dracula este un promotor al turismului romanesc si atrage vizitatori din toata lumea in numar mare la castelul Bran, atribuirea este una eronata. Personajul Dracula nu ar avea de fapt nicio legatura cu Vlad Tepes, fiul scriitorului Bram Stoker sustinand ca eroul a fost inventat in urma unui vis. Cat despre sederea voievodului la castelul Bran, istoricii spun ca nu ar fi locuit niciodata acolo.

Una dintre povestile mitice care construiesc caracterul aprig al lui Vlad Tepes este cea cu boierul si banii de aur. Potrivit legendei, dorind sa testeze onestitatea unuia dintre boieri, voievodul i-ar fi sustras acestuia o punga de 100 de bani de aur in sfatul tarii. Urmatoarea zi, boierul il anunta pe Vlad Tepes ca i-a fost furata o punga cu 200 de bani de aur. Pentru minciuna si lacomie, boierul a fost pedepsit prin metoda tragerii in teapa, care i-a adus si porecla de Tepes, mentionata pentru prima data intr-o cronica romaneasca din 1550.

Se spune ca cersetorii erau o categorie de oameni dispretuita de domnitorul Transilvaniei, pe care acesta ii considera hoti. Povestea care s-a transmis ii prezinta pe acestia drept victime ale unui eveniment tragic orchestrat de Vlad Tepes. Intr-o zi, un numar mare de cersetori a fost convocat la o masa boiereasca in cetatea Targovistei. La finalul ospatului, domnitorul i-a inchis pe toti in camera si le-a dat foc, potrivit Mythologica.

Mihai Viteazul

Originile voievodului Mihai Viteazul sunt inca destul de necunoscute pentru istorici. Despre acesta s-a spus ca ar fi provenit dintr-o familie domneasca, fiul al voievodului Patrascu cel Bun, dar ceea ce se stie de fapt din vechile cronici este ca voievodul ar fi fost fiul din flori al unei carciumarese cu origini grecesti si cu o copilarie grea.

"Cine a fost adevaratul parinte al lui Mihai-Voda? Nu se poate sti si de sigur ca nici el insusi n-a stiut. Era copilul din flori al unei femei din popor, venita la noi in tara din Epir cu fratele ei, Iane negustorul. La Targul de Floci, la gura Ialomitei, unde se vindea lana oilor din Baragan, tinea ea o carciuma si acolo se va fi nascut fiul ei, menit unui viitor asa de mare. La inceput, a dus viata de negustor a unchiului sau. Incetul cu incetul, pe masura ce Iane se ridica, s-a ridicat si nepotul tau, a ajuns boier in Oltenia, apoi s-a inaltat din treapta in treapta in mijlocul boierimii oltene, ca un om de tara, ce cunostea necazurile si lupta indaratnica a lumii de pe atunci. Acolo, in Oltenia, s-a format el, domnia lui inseamna izbanda boierimii oltene.", scrie Petre P. Panaitescu, istoric si filolog roman, in opera "Mihai Viteazul".

Despre cum a ajuns Mihai Viteazul de origine "domneasca", istoricul scrie ca a fost o identitate insusita.

"Mihai Viteazul ajunsese tocmai atunci In fruntea boierimii, care-l iubea, avea Incredere intr-Insul pentru inaltele teluri de libertate si de aparare ale crestinatatii, care erau ale ei, ca si ale lui. Era omul boierimii, exponentul ei. Atunci, cu voia lui, de sigur,i-au creat o origine domneasca, ca sa pastreze datina, l-au facut fiul bunului domn Patrascuu, a carui amintire staruia in tara si care, pe deasupra, fusese vestit ca iubitor de femei. Lucrul acesta neasteptat nu prea era de crezut, dar aparentele erau salvate.

De altfel, o asemenea descendenta domneasca alcatuita in vederea domniei, nu era un lucru nou in Tara Romaneasca. Bunul si vestitul Neagoe, cu 80 de ani inainte, isi pusese numele Basarab, se facuse fiu al lui Basarab cel Tanar, desi era fiul lui Parvu Craiovescu."

Ramasa in istorie drept cea mai mareata batalie pe care Mihai Viteazul a purtat-o cu turcii, victoria de la Calugareni nu are un efect devastator asupra turcilor, fiind imediat urmata de invadarea teritoriului Tarii Romanest. Desi intr-o prima confruntare reuseste sa ii izgoneasca pe turci, Mihai Viteazul alege sa se retraga cu oastea lui si sa astepte ajutor, constient fiind de dimensiunea armatei otomane.

"Intre timp, Mihai hotaraste sa se retraga, sa astepte ajutorul fagaduit din Ardeal. Turcii erau inca in numar si nu bagasera in lupta toate trupele lor, ostenii lui Mihai erau obositi si n-ar fi putut sustine o noua ciocnire. Domnul se retrage intai la Copaceni pe Arges, apoi la Bucuresti, laTargoviste si in cele din urma la Stoenesti in munti pe Dambovita, langa pasul Branului, unde era la 12 Septembrie.

Intre timp, Turcii abia peste doua zile observara retragerea si incep urmarirea. Sinan ocupa Bucurestii, transforma bisericile in moschei si intareste manastirea lui Alexandru-Voda, unde lasa 1000 de ieniceri, trece apoi la Targoviste, golit de locuitori si intareste si acolo o cetatuie la curtea domneasca. Intre timp, Sigismund Bathory se hotarise in sfarsit sa dea ajutor aliatului sau, care purtase tot greul razboiului si se apropia de pasurile Carpatilor cu oastea lui.", scrie istoricul Panaitescu.

Istoria de secol XIX prezinta o perspectiva patriotica a unirii de la 16000, ceea ce este contestat de unii istorici care sustin, de fapt, ca interesul politic ar fi fost motivatia centrala. Actiunile voievodului muntean au fost incarcate de patriotism si i s-a dat o conotatie nationala, insa istoricii de mai tarziu au identificat si interese personale, printre care dorinta de a nu-si pierde tronul.

"A.D. Xenopol afirma raspicat lipsa oricarui sens national in politica domnitorului: [...] << atata de putin se gandea Mihai la unirea romanilor, incat nici nu concepea, dupa vremurile de atunci, unificarea administrativa a tarilor romane, ci numai intocmirea lor sub niste domni supusi si ascultatori de el, dupa sistemul feudal, ce inca tot nu se dezradacinase din mintea oamenilor. [...] In sfarsit, dovada cea mai inveterata ca lui Mihai nici nu i-a trecut prin minte ideea unirii este imprejurarea ca el nu elibereaza, cand pune mana pe Ardeal, pe poporul romanesc din robia in care-l tineau nobilii acelei tari, ci din contra ia masuri ca el sa ramana in aceeasi stare, garantand nobililor pastrarea neomenoasei ei constitutii. Apoi ce fel de unire intre romani vroia sa realizeze Mihai Viteazul, daca el lasa in tara cea de capetenie, in care dorea sa domneasca el insusi, poporatia romaneasca fara drepturi, supusa in robia cea mai degradatoare de niste popoare de alt neam si de alt sange ca el >> ", scrie Lucian Boia in "Istorie si mit in constiinta romaneasca".

Mircea cel Batran

Desi este unul dintre cei mai cunoscuti domnitori romani, misterul inca inconjoara originea lui Mircea cel Batran. Tatal lui, Radu I, facea parte din neamul basarabilor, dar mama sa se numea Calinichia, despre care se crede ca ar fi provenit dintr-o familie bizantina imperiala. Alti cronicari relateaza despre mama domnitorului ca ar fi avut origini sarbesti.

Chiar daca numele sau i-ar putea face pe multi sa se intrebe ce varsta avea, de fapt, domnitorul, explicatia acestuia vine din alta parte. Pentru a fi deosebit de nepotul sau Mircea al II-lea si de Mircea Ciobanul, un domnitor de secol XVI, istoricii vremii l-au numit "cel Batran". Numele lui insemna "Mircea cel Vechi" (din batrani, din trecut), insa odata cu evolutia limbii a ajuns sa-si piarda sensul initial, deoarece numele in sine s-a pastrat neschimbat. Supranumele "cel Batran" presupune, in general, in limbajul de cancelarie medieval primul domnitor cunoscut cu acest nume, potrivit Enciclopedia Romaniei.

Cronicile bizantine sustin ca domnitorul a avut mai multi copii naturali din frecvente aventuri si un stil de viata desfranat. Din aceasta cauza, multi pretendenti s-au prezentat la curtea lui pentru a se declara fii legitimi. Chiar daca nu exista informatii concrete despre presupusul numar mare al copiilor, despre trei dintre acestia se stie ca au ocupat tronul.

"Cronicarul bizantin Chalkokondyl vorbind de Mircea spune: "Avand adesea legaturi in afara de casatorie, a lasat nu putini fii nelegitimi in Dacia, cari dupa moartea lui s-au apucat sa se lupte intre ei pentru domnie". Aceeasi observatie o face si alt cronicar bizantin, Ducas, care spune despre Mircea ca "ducand o viata desfranata, a avut multi copii naturali", scrie istoricul Petre P. Panaitescu. Este vorba despre Radu Prasnaglava,Alexandru Aldea si Vlad Dracul.

5 mituri despre alergat care îți compromit antrenamentele
5 mituri despre alergat care îți compromit antrenamentele
Îți dorești să faci sport, pentru a-ți menține greutatea sau chiar pentru a elimina kilogramele în plus? Dacă nu ai timpul necesare pentru a te ține de un program strict de fitness, cu...
5 mituri despre sănătate pe care să NU le mai crezi
5 mituri despre sănătate pe care să NU le mai crezi
Din dorință de a mânca cât mai sănătos și de a avea un stil de viață echilibrat nu mai observăm că unele idei care circulă la un moment dat, ajung să se transforme în reguli care ne...
#domnitori romani, #stefan cel mare, #Mircea cel Batran, #mituri , #stiri cultura
Comentarii
Poza Nonpolitikon
Nonpolitikon
rank 5
Cronicarul Turc vorbea de Dacia...