Ziare.com

Viata Cuvioasei Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei. Cum au ajuns moastele la Iasi si ce semnificatie are aceasta zi pentru crestini

de Sinziana Verestiuc
Miercuri, 14 Octombrie 2020, ora 08:58

   

Viata Cuvioasei Parascheva, Ocrotitoarea Moldovei. Cum au ajuns moastele la Iasi si ce semnificatie are aceasta zi pentru crestini
Sfanta Cuvioasa Parascheva, cunoscuta si sub numele de Ocrotitoarea Moldovei, este sarbatorita in ziua de 14 octombrie.

Moastele acesteia sunt la Catedrala Mitropolitana din Iasi. An de an, orasul se transforma in cel mai mare centru de pelerinaj din tara, unde credinciosii vin sa se inchine la moastele Cuvioasei. Acesta an, insa, va fi mult mai diferit din cauza pandemiei, accesul la sfintele moaste fiind permis doar locuitorilor Iasului.

Viata Sfintei Cuvioase Parascheva
Sfanta Cuvioasa Parascheva s-a nascut in satul Epivat din Tracia rasariteana, nu departe de Constantinopol, la inceputul secolului al Xl-lea, din parinti binecredinciosi si de neam bun.

La varsta de 10 ani, in timp ce se afla intr-o biserica, a auzit la Sfanta Evanghelie cuvintele: "Vinde-ti averea ta, da-o la saraci si urmeaza Mie" (Matei 19, 21). Acesta a fost momentul care a decis traseul pe care Cuvioasa Parascheva avea sa-l urmeze: credinta in Hristos si jertfirirea pentru cei nevoiasi. Nu intamplator, toata viata sa, asa cum consemneaza scrieri, si-a impartit hainele si tot ce avea mai de pret celor sarmani si lipsiti de ajutor.

Dupa ce a implinit 20 de ani, a parasit casa parinteasca din Epivat si a plecat intr-un pelerinaj spre locurile sfinte de la Ierusalim. A trecut mai intai prin Constantinopol, unde s-a inchinat la moastele sfintilor din cetate. Aici a cerut binecuvantarea parintilor duhovnicesti si si-a continuat drumul, stand un timp la Calcedon (actualul Kadikoy, in Turcia), mergand apoi in Heracleea Pontului, intr-o manastire inchinata Maicii Domnului.

Dupa cinci ani, Cuvioasa Parascheva a ajuns la Ierusalim, hotarand sa ramana pentru tot restul vietii sale in locurile in care au trait Mantuitorul si Sfintii Apostoli. Astfel, dupa ce s-a inchinat la Locurile Sfinte, a mers in pustiul Iordanului, la o manastire de maici, acolo unde traisera Sfantul Ioan Botezatorul si Cuvioasa Maria Egipteanca, ducand o viata aspra si plina de nevointe.

Nevointele Sfintei Parascheva erau multe si grele: "ca bautura intrebuinta apa de izvor, si de aceasta foarte putina; trebuinta asternutului o implinea cu o rogojina, iar imbracamintea era o haina si aceasta foarte zdrentaroasa, cantarea pe buze neincetata, lacrimile de-a pururea; peste toate acestea inflorea dragostea, iar varful bunatatilor, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea" (vol. "Vietile Sfintilor").

Ingerul de lumina
La 25 de ani a parasit manastirea din pustiul Iordanului, indreptandu-se din nou spre casa, dupa ce intr-o noapte, in timp ce se ruga, un inger de lumina i-a spus: "Lasa pustiul si intoarce-te in patria ta, unde vei da trupul tau, iar sufletul tau se va duce in cer alaturi de Mirele tau pe care L-ai iubit mai mult decat pe parinti, pe rude si toate bunurile din lume!"

Asadar, tanara Parascheva a plecat inapoi spre Constantinopol, unde, odata ajunsa, s-a inchinat in marea biserica a Sfintei Sofia si la icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului din Vlaherne, gandindu-se incotro sa se indrepte mai departe.

La 27 de ani Cuvioasa Parascheva si-a incredintat sufletul in mainile lui Hristos, pe care-L iubise atat de mult. A fost inmormantata aproape de malul marii. Mai tarziu, in urma unor minuni la mormantul ei, moastele Cuvioasei Parascheva au fost aflate intregi in pamant si s-au pus in biserica din satul Epivat, spre cinstire si inchinare. Aici au stat sfintele ei moaste aproape 175 de ani.

Moastele Sfintei Parascheva
In anul 1223, tarul romano-bulgar Ioan Asan al II-lea (1218-1241) a stramutat moastele Sfintei Parascheva la Tarnovo, capitala Bulgariei, fiind depuse in catedrala cu hramul "Adormirea Maicii Domnului".

Mai tarziu, patriarhul Eftimie al Bulgariei a scris "Viata Cuvioasei Parascheva" si a trecut-o in sinaxarul Bisericii cu zi de praznuire la 14 octombrie. Din a doua jumatate a secolului XIV, cultul Sfintei Parascheva a trecut si la nordul Dunarii, in cele trei tari romane.

Dupa mai multe peregrinari, ajungand pentru un timp si in Tara Romaneasca, in 1521, sfintele moaste au ajuns la Constantinopol, fiind rascumparate de la turci de Patriarhia Ecumenica.

In anul 1641, cand domnul Moldovei Vasile Lupu (1634-1653) a platit toate datoriile Patriarhiei din Constantinopol, patriarhul Partenie I (1639-1644), impreuna membrii Sinodului, au hotarat sa-i ofere, drept recunostinta, moastele Cuvioasei Parascheva.

Racla cu sfintele moaste a fost transportata cu o corabie pe Marea Neagra, fiind insotita de trei mitropoliti greci (Ioanichie al Heracleei, Partenie al Adrianopolului si Teofan al Paleopatrei). Ajungand la Galati, apoi la Iasi, au fost intampinate de Vasile Lupu, de mitropolitul Varlaam si de episcopii de Roman si Husi, de cler si credinciosi.

Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost asezate in Biserica Manastirii Sfintii Trei Ierarhi, ctitoria domnitorului, in 13 iunie 1641. Au ramas aici pana in anul 1884, cand au inceput lucrarile de restaurare a lacasului, din acest motiv fiind mutate in paraclisul manastirii.

In seara zilei de 26 decembrie 1888, dupa slujba Vecerniei, a izbucnit un incendiu care s-a extins la catafalcul pe care era asezata racla, arzand mocnit toata noaptea. A doua zi s-a constatat ca cinstitele moaste au ramas neatinse, desi totul era scrum in jur. Ridicate din mormanul de jar, moastele Cuvioasei au fost adapostite provizoriu in altarul paraclisului de la Manastirea Sfintii Trei Ierarhi si stramutate in noua Catedrala mitropolitana, care a fost sfintita la 23 aprilie 1887.

Ocrotitoarea Moldovei isi revarsa bunatatea asupra tuturor romanilor
De peste 370 de ani Cuvioasa Parascheva ocroteste Iasul si intreaga Moldova, dar isi revarsa binefacerile asupra intregii Romanii. Pelerinii care vin la Iasi de hramul Sfintei Parascheva ar trebui sa stie ca vesmintele sale poarta o broderie speciala. Cultul Sfintei este adanc inradacinat in traditia Bisericii ortodoxe Romane, sute de biserici de pe intreg cuprinsul tarii avand hramul Cuvioasei Parascheva.

Una dintre cele mai vechi biserici cu hramul "Sf. Parascheva" este Catedrala episcopala din Roman. Desi nu se stie cu exactitate cand a fost construita, se presupune ca dateaza din timpul domniei tatalui lui Alexandru cel Bun, Roman I (1391-1394), care a dat si numele targului.

Dar Sfanta Parascheva se bucura de aceeasi cinstire si din partea romanilor stabiliti in strainatate. Episcopia Ortodoxa a romanilor din Ungaria are la Gyula o biserica cu hramul "Sfanta Parascheva", construita in anul 1834. Acelasi hram il poarta si bisericile romanilor din Malovista (Macedonia), Torino (Italia), Paris (Franta), Wakefield, Massachusetts (SUA).

Superstitii de Sfanta Parascheva
Se spune ca printre bucatele mancate sau care sunt date de pomana nu trebuie sa fie alimente "cu cruce", precum nucile, castravetii si pepenele rosu. In schimb, este recomandata impartirea de must si de vin nou, dar si de paine.

Potrivit traditiei, Sfanta Cuvioasa Parascheva se roaga la Dumnezeu si pentru femeile insarcinate. Daca esti insarcinata, este recomandat sa imparti din bucatele tale cu copiii sarmani, Sfanta Parascheva urmand sa te ocroteasca la nastere, care va fi usoara si lipsita de dureri.

De sfanta Parascheva se fac si previziuni ale vremii, in care se tine cont si de somnul oilor. Daca acestea dorm inghesuite pe 14 octombrie, ciobanii spun ca iarna va fi una grea, lunga si friguroasa.

Foarte putini crestini stiu ca Sfanta Parascheva poarta si un blestem, care dateaza din anul 1641. Astfel, sub vesmintele in care Sfanta este imbracata in fiecare an, moastele acesteia mai poarta o tinuta care nu se da jos niciodata, ce are si un sigiliu pe care este scris blestemul domnitorului Vasile Lupu si al Mitropolitului Varlaam care spune: "blestemat sa fie cel care va imprastia vreodata Moastele Sfintei Cuvioase Parascheva".

Vesmantul Sfintei Parascheva se face dupa un ritual special, in atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii obisnuiesc sa tina post si sa faca rugaciune inainte de a incepe sa le lucreze.

Vesmintele ocrotitoarei Moldovei se schimba de cinci ori pe an si se daruiesc de Mitropolitul Moldovei unor biserici care au hramul Sfintei.

Surse: doxologia.ro, crestinortodox.ro, sfantaparascheva.ro
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre sarbatoare sfanta Parascheva Iasi pelerinaj moaste
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 12966 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
3 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Moastele nu au nici-o valoare

Este doar o prosteala la fraieri si o facatoare de bani pentru barbosi . Punct !

 

Crede,

si nu cerceta.

dar pe tine,

Cand te-a facut ma-ta, ti-a zis cumva ca ai vreo valoare???


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor