Ziare.com

Declaratie de dragoste de tara

de Lia Faur, profesoara limba, literatura, cultura si civilizatia romana la Universitatea El Manar din Tunis, scriitoare
Marti, 01 Decembrie 2020, ora 11:23

   

Declaratie de dragoste de tara
Lia Faur
Este primul 1 Decembrie departe de Romania, la un continent distanta, in Tunis. Toate restrictiile cauzate de pandemie ne-au distras atentia, si in loc sa ne unim sufletele, ne-am ascuns unii de ceilalti. Traim in fiecare zi prin statistici, numaram cati am murit, dar nu si cati am fost singuri. Retelele sensibile, care ar trebui sa ne apropie, se scurtcircuiteaza de la frica si in loc sa lumineze, ard si ranesc.

Citeste toate textele scrise de Lia Faur pentru Ziare.com

Mi-am propus sa stau linistita de Ziua Nationala, oricum suntem tristi, ne mor prieteni, cunoscuti, primim zilnic vesti proaste. Romania cea sarbatorita suntem noi, toti, cei de acasa si cei raspanditi pe toate continentele, cu grijile si durerile noastre. Dar viata nu se reduce doar la atat, esenta ei este ceea ce uitam cel mai adesea, sa iubim. Si daca punem armele jos, gandurile care distrag si distrug, protectia exagerata, izolarea pana la depresie, obsesiile si anxietatile, suntem "in pericol" de a ne regasi.

Este un moment bun sa intelegem ce inseamna Ziua Nationala a Romaniei in afara paradelor militare, a portului popular sau a petrecerilor ieftine, dar pe bani multi. Ceea ce ramane dincolo de festivism ar putea fi chiar sentimentul national, patriotismul pierdut inainte de-a-l fi cunoscut. Ce inseamna o tara, cat de important este sa ii apartii sau sa-ti apartina? Daca atunci cand spui Ziua Romaniei iti vine in minte doar o harta, s-ar putea sa fie prea putin. Mie imi vin in minte parintii si bunicii si toti oamenii care mi-au adus sau imi aduc bucurie. Si asta s-ar putea sa nu fie destul. Romania este un pamant construit din munti, campii, ape, flora, fauna, clisee si inimi, ca orice tara. Nici mai buna, nici mai rea. Vazuta ca relief, nu are niciun cusur, este generoasa cu cei care o locuiesc, e la picioarele lor pentru a-i face fericiti. Vazuta ca o imensitate de inimi, nu stiu cate sunt dispuse sa mai lumineze.

Cand esti departe, perceptia se schimba, focalizezi pe ceea ce te intereseaza si vezi diferit. Sunt fiinte care ma compun, locuri care mi-au marcat copilaria si adolescenta, locuri pe care le-am descoperit in cele mai bune momente ale vietii mele. Am vorbit cu multi romani despre senzatia asta. Cand te intorci, gasesti o tara curata, proaspata pe care nu o cunosteai inainte. E Romania noastra de acasa, cea reala. Sunt recunoscatoare pentru 1918 si pentru oamenii care au realizat Marea Unire. Personalitatea Reginei Maria a fost onorata anul acesta la Tunis, cand o piateta, cea din fata Serviciului consular, a primit numele sau.

Citez din jurnalul Reginei: "Te binecuvantez, iubita Romanie, tara bucuriilor si durerilor mele, frumoasa tara care ai trait in inima mea si ale carei carari le-am cunoscut toate." Ce povesti frumoase si adevarate cu o regina care-si daruieste inima dupa moarte romanilor! Cred ca Ziua Nationala ar trebui sa fie ziua statisticilor pozitive din toate timpurile. Cine am fost si cine suntem, raportat la fiecare epoca. Am calcat unii peste altii sa putem ajunge anul 2020, secolul al XXI-lea. Iata-ne amnezici si infricosati pentru propria piele. Au existat personalitati puternice pentru care cuvantul "ideal national" a fost scopul vietii lor. Fara a-i mistifica, acesti oameni au intregit teritorii care se cereau, prin sange, cultura si limba, sa fie unite. Ar fi cazul sa incetam a ne mai rusina ca venim din Europa de est, un continent care in lipsa romanilor nu ar mai fi acelasi.

Citeste si https://ziare.com/stiri/ani/marea-unire-de-la-alba-iulia-si-pandemia-de-gripa-spaniola-1647114

Suntem, gratie unor inaintasi destoinici, un spatiu de echilibru, cu toate defectele inerente ale unui popor. Suntem diferiti, nu semanam cu nimeni dintre vecinii nostri, suntem interesanti prin amestecul de traditii si graiuri. Ii apreciem pe ardeleni pentru calmul si intelepciunea lor, pe moldoveni, pentru blandete si credinta, pe olteni, pentru agerime. Studenta la limba romana, Haifa, m-a intrebat intr-o zi de ce numele romanesti (pe care ea le-a intalnit) se termina in -escu. De 1 Decembrie, la Tunis, vom avea proiectia documentarului "Jurnalul familiei -escu", pentru ca noi, romanii, suntem o mare familie raspandita pe o suprafata de 238.397 kilometri patrati, si pe alte mii, in afara tarii. Un consistent amestec care sa raspunda lamentarilor ca am fi un popor neinsemnat. Romanii au o vorba, aceea ca "omul sfinteste locul", referindu-se, mai intotdeauna, la un spatiu restrans.

Cum ar fi daca la fiecare Zi Nationala ne-am trezi constiinta si ne-am mobiliza sa binecuvantam pamantul care se numeste atat de frumos "Romania", dupa modelul Reginei Maria? Cum ar fi daca l-am lega pe Sfantul Andrei de aceeasi idee de Unire prin credinta a unui popor? Cum ar fi daca ne-am intreba serios de cata iubire de patrie dispunem si cat de profund suntem in stare a ne iubi unii pe altii?

La multi ani, Romania mea!

Citeste si https://ziare.com/stiri/cnsas/dramele-politicienilor-care-au-realizat-marea-unire-a-romanilor-1647298


Lia Faur este scriitoare si profesoara la Institutul Limbii Romane din Bucuresti. Preda limba, literatura, cultura si civilizatia romaneasca la Universitatea El Manar din Tunis. A publicat poezie, dialoguri, eseu. Cel mai recent volum, Piele de imprumut, o reeditare revizuita si adaugita, a aparut la Editura Brumar, 2018.

Despre ce vrei sa scriem?
Urmareste Ziare.com pe Facebook  si pe Instagram  Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 3251 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor