CCR, subiect veșnic ținut în confuzie intenționată și numirea „curtenilor constituționali”

Dacă ar fi să să ne luăm după lege, până pe 10 mai, anul acesta, ar trebui să apară numirile la Curtea Constituțională a trei curteni constituționali, câte unul din partea celor trei organe reprezentative, prin care poporul își exercită constituțional suveranitatea, respectiv cele două camere ale Parlamentului României și Președintele României.

Sunt cel puțin două lucruri de lămurit în ceea ce am scris eu mai sus.

Unul este despre „curtenii constituționali”. Am folosit expresia asta doar pentru a sublinia că membrii Curții Constituționale nu sunt magistrați, deși legea le zice „judecători”, iar Constituția României însăși prevede ca aceștia să aibă habar de materia Dreptului, prin studii și prin activitatea lor de pe teren.

Curtenii constituționali nu sunt magistrați deoarece Curtea lor Constituțională nu face parte din puterea judecătorească și nici din Autoritatea judecătorească, menționate în Constituție.

Celălalt lucru de lămurit este folosirea condiționalului-optativ „ar fi să ne luăm după lege” ca mod al expresiei verbale a se lua după lege, în condițiile în care în România ar trebui să domnească legea (rule of law) și deci nu ar trebui să fie nimic nici condiționat și nici la liberul arbitru în aplicarea ei întocmai, mai ales când vine vorba despre termene.

Așa ar trebui să fie, doar că nu este. La noi nu domnește legea, nici de-adevăratelea și nici formal, ca expresie verbală. La noi, doar „România este stat de drept”, cum zice Constituția. Noi, românii, nu avem treabă cu legea, ci doar statul nostru are.

Așa că, de-a lungul celor 31 de ani de constituționalitate democratică națională, legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale a fost ignorată, încălcată, interpretată abuziv sau aiurea, dar nu a domnit niciodată asupra vreunui aspect de organizare și de funcționare a Curții, decât dacă așa au optat cei care ar fi trebuit să o respecte, fiind ei condiționați de cineva anume, despre care noi nu știm cine este. Dar știm cu siguranță că nu suntem noi, poporul căruia îi aparține constituțional suveranitatea statală.

Haideți totuși să revenim la subiectul numirii a trei curteni constituționali, care să îi înlocuiască în data de 10 iunie 2022 pe trei dintre actualii curteni, care îți încheie mandatul de nouă ani, cel de garantare a supremației Constituției României față de oricare act de stat (emis de oricare dintre cele trei puteri ale statului).

După trei decenii de constituționalitate, nimeni în România nu știe la ce e bună Curtea Constituțională a României.

Mai mult decât atât, cei care ar trebui să știe și să mai ne spună și nouă, publicului suveran, întrețin intenționat confuzii privind ce e cu această Curte Constituțională, în viața noastră.

Care este semnificația și mai ales care este rolul curteanului constituțional? Ce trebuie să știe și cum trebuie să fie el, pentru a-și îndeplini cu succes acel rol? Habar nu avem, de 31 de ani încoace.

Ceea ce nu ar trebui să fie grav. Mai ales că, după Constituție, oricare ar fi rolul curteanului constituțional, el nu ar trebui să ne afecteze în vreun fel, Curtea Constituțională fiind oricum în afara puterilor statului și neavând nicio autoritate constituțională sau de altă natură în viața noastră politică, socială, economică, culturală sau de consum al bunurilor publice produse de guvernanții deasupra cărora suntem noi suverani.

Dar ne afectează. În primul rând, ne afectează faptul că, neștiind nimeni ce e cu această Curte Constituțională a României (CCR) pe aici, prin România, toată lumea își imaginează că ar fi altceva cu ea, decât ceea ce ar trebui să fie.

Unii își imaginează nerealist că CCR ar fi vreo Curte Supremă, ca la americani. Și de aceea urmăresc cei care își imaginează așa ceva cu atenție discuțiile parlamentare care duc la validarea candidaților pentru cele două numiri din partea Senatului și Camerei Deputaților la CCR. Că așa au văzut ei la CNN că fac americanii. Fără să ia în seamă că cei nouă judecători (1 Chief Justice + 8 Associate Justices) judecă de-a dreptul cauze civile și penale, din perspectiva Constituției Statelor Unite ale Americii (care State Unite au oricum un cu totul alt sistem constituțional și de drept, decât cel românesc).

Și tot închipuindu-se aiurea că ei ar fi ca la americani, cei care urmăresc în totală confuzie procesul de numire a celor trei noi curteni constituționali români discută calitățile morale și profesionale ale candidaților, ca și când acele calități ar conta în vreun fel în exercitarea funcțiilor de curteni constituționali.

Pe când ele nu contează. Nu au contat niciodată și nici nu vor conta vreodată, atâta vreme cât în România nu domnește legea, iar CCR este un subiect ținut în confuzie intenționată, atât pentru discuția publică, cât și pentru aranjamentele de culise între inițiații sau condiționații care ne guvernează.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...