Curtea de Justiție a Uniunii Europene este așteptată să soluționeze miercuri, 10 mai, sesizările trimise de judecătorii români la cererea procurorilor DNA cu privire la compatibilitatea deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți pe tema prescripţiei. Urmare a acestor hotărâri, obligatorii pentru judecători, în ultimul an un număr de 4.142 de dosare penale – unele având ca obiect infracțiuni comise cu violență – au fost închise.
Scandalul prescripției a ajuns pe masa magistraților de la Curții de la Luxemburg, care urmează să decidă dacă judecătorii români pot ignora sau nu deciziile instanței de control constituțional în măsura în care acestea creează, prin aplicare, un „risc sistemic de impunitate”.
Sintagma citată a fost folosită de către magistrații europeni atunci când au „tranșat” scandalul completurilor nelegale de la Înalta Curte, în decembrie 2021, prin decizia legată de Dosarul „Gala Bute”, în urma căreia Elena Udrea a pierdut contestația în anulare și a ajuns la pușcărie.
Ziare.com a întrebat un magistrat în activitate, care a soluționat dosare grele de corupție, cum vede decizia CJUE legată de „marea prescripție” cu raportare la hotărârea din decembrie 2021:
Potrivit ReJust.ro, portalul CSM pentru jurisprudența instanțelor din România, (pe criteriile de căutare: penal/ încetare proces penal/ hotărâre), sistemul informatic arată că în ultimul an un număr de 4.124 de dosare penale care au fost închise urmare a constatării intervenției prescripţiei.
În decembrie 2021, CJUE a arătat, în esență, că magistrații români pot ignora deciziile CCR în dosarele de corupţie și fraude cu fonduri europene în măsura în care aceste decizii crează „un risc sistemic de impunitate”.
În prezent, procurorii DNA au formulat o serie de întrebări pentru Curtea de la Luxemburg pe tema aplicării deciziilor CCR și ICCJ privind prescripția, dar puțini judecători au admis sesizările către CJUE.
În dosarele de corupție, o sesizare a fost trimisă de Curtea de Apel București, iar alta de Curtea de Apel Brașov. A mai existat o sesizare a unui magistrat de la Judecătoria Bistrița, într-un dosar al DIICOT, care arăta că „marea prescripție” afectează toate procesele, nu numai cele de corupție.
Sesizarea Curții de Apel Brașov a fost cât pe ce să nu ajungă pe masa judecătorilor europeni, după ce Înalta Curte a infirmat soluția pe calea unei cereri de strămutare, însă procedura de lucru a CJUE permite instanțelor ierarhic inferioare să își mențină sesizările trimise, chiar dacă o instanță superioară le blochează.
Surse din magistratură au declarat pentru Ziare.com că adevărații „artizani” ai „marii prescripții” nu sunt judecătorii de la CCR, ci magistrații Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte, pentru argumentele pe care le puteți citi aici.
Prima „lovitură” a fost dată de CCR în 2018, atunci când instanța a constatat că prevederile art. 155 din Codul penal sunt neconstituționale. Articolul reglementa „prescripția specială”, mai exact că orice act procedural comunicat inculpatului întrerupe termenele „prescripţiei generale”, de la articolul anterior, 154 Cod penal.
A doua decizie a venit în 2022, atunci când CCR a constatat că Parlamentul nu a făcut nimic pentru a pune în acord legislația cu decizia din 2018, motiv pentru care Curtea de control constituțional a statuat că România nu a avut legislație pe întreruperea cursului prescripţiei în intervalul de 4 ani dintre cele două hotărâri.
A treia lovitură a venit în 25 octombrie 2022 de la Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care, printr-o Hotărâre preliminară (HP) a dat dreptate Curții Constituționale.
Urmare a celor trei decizii, procurorii au formulat cereri de sesizare a CJUE, cu o serie de întrebări care vizează, pe scurt, aceeași problematică, anume cum se „împacă” cele trei decizii ale celor mai înalte instanţe din România, CCR și ICCJ, cu dreptul european.
CJUE s-a mai exprimat în sensul că judecătorii români pot lăsa neaplicate deciziile CCR în procesele de corupție și fraude cu fonduri UE.
Decizia CJUE din 23 decembrie 2021 este cea care i-a adus Elenei Udrea confirmarea pedepsei de 6 ani în Dosarul Gala Bute, pe care și-o suspendase încă din 2018. Curtea Europeană a reamintit României că a stabilit principiul supremației dreptului comunitar, înțeles în sensul că acesta consacră prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre.
Acest principiu a fost consfințit încă de la tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. Astfel, deciziile CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene pot fi ignorate de către instanțele naționale, prevăd judecătorii CJUE.
Iată ce au statuat atunci judecătorii europeni:
Aceeași idee a fost reluată într-o decizie a CJUE din data de 7 noiembrie 2022. Cel mai înalt for judecătoresc al UE îi încurajează pe magistrații români să își exercite independența și să aplice prioritar dreptul european în fața celui național în cauzele de corupție, fără a avea grija că vor suferi acțiuni disciplinare: