Numele grele din România care au mizat pe decizia favorabilă a Curții de Justiție UE și au pierdut: politicieni mari și afaceriști penali ANALIZĂ

Ultima decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) e de rău augur pentru o serie de politicieni și oameni de afaceri care s-au bucurat, în 2019, de decizia CCR cu privire la nelegalitatea completurilor de 3 judecători.

Dosarele în care sunt implicați Elena Udrea, Darius Vâlcov, Constantin Niță, Dan Șova și Viorel Hrebenciuc sunt vizate de decizia CJUE.

Decizii CCR care sunt contrare dreptului Uniunii Europene pot fi ignorate de către instanțele naționale, prevăd judecătorii CJUE în decizia din 21 decembrie 2021.

Curtea Europeană a reamintit României că a stabilit principiul supremației dreptului comunitar, înțeles în sensul că acesta consacră prevalența acestui drept asupra dreptului statelor membre. Acest principiu a fost consfințit încă de la tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană. Mai multe detalii despre decizie CJUE din 21 decembrie 2021 pot fi citite aici.

Epopeea completurilor de judecată de la Înalta Curte

Pe vremea guvernării PSD, Curtea Constituțională a dat două decizii care au aruncat în aer mai multe dosare de corupție și fraude cu fonduri europene.

Prima decizie a CCR a statuat că au fost constituite ilegal Completurile de 5 judecători de la ICCJ pentru faptul că doar 4 dintre magistrații care intrau în complet erau trași la sorți, în timp ce președintele completului nu era supus acestei proceduri. Asta deoarece președintele sau vicepreședinții ICCJ prezidau aceste completuri (în număr de 4: două civile și două penale). Au urmat mai multe trageri la sorți, iar completurile au fost re-compuse. Această decizie a ICCJ nu a avut alt efect decât o amânare a unor procese, printre care cel al lui Liviu Dragnea – Dosarul Angajărilor Fictive.

A doua decizie a CCR statua că, în penal, completurile de 3 judecători de la ICCJ (cele care judecă pe fond) nu erau specializate în infracțiuni de corupție.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor de la acea vreme, Florin Iordache (artizanul celebrei Ordonanțe 13 care dezincrimina abuzul în serviciu) a afirmat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Pe de altă parte, Cristina Tarcea, pe atunci șefa Înaltei Curți, a susținut că toţi judecătorii de la ICCJ au fost învestiți cu competenţa de a soluţiona în primă instanţă cauze de corupţie. Mai exact, judecătoarea Cristina Tarcea arăta că dispozițiile Legii 78/2000 care prevăd o facultate, nu o obligaţie a Colegiului de conducere de constituie completele specializate.

Ce spune legea cu privire la specializarea completurilor de la ICCJ

Esența problemei de drept rezidă în două texte de lege: articolul 29 din Legea 78/2000 și articolul 19 din Legea 304/2004.

La art.29 din Legea 78/2000 se arată: „(1) Pentru judecarea infracțiunilor de corupție și a infracțiunilor asimilate acestora, prevăzute în prezenta lege, pot fi constituite complete specializate, potrivit art. 15 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. (2) Judecătorii care compun aceste complete specializate (…) vor primi, pe lângă celelalte drepturi bănești, un spor de 30% din salariul de bază”.

Legea privind statutul magistraților prevede la articolul 19 că „La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți (…) la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor”.

Într-un final, CCR i-a dat dreptate lui Florin Iordache. Numai că CCR nu este instanță de judecată, ci instanță de control constituțional.

Ce au întrebat judecătorii de la ICCJ la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Acest lucru i-a împărțit pe judecătorii de la ICCJ în două tabere: unii care au aplicat imediat decizia CCR (desființând o serie de decizii definitive și eliberând din închisoare o serie de inculpați condamnați), iar alții care au sesizat CJUE cu o serie de întrebări, printre care și aceasta:

„(Articolele din Tratatul de Aderare la UE – n.r.) trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătorești, CCR, (…) care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată (…) și să oblige o instanță de judecată să trimită cauzele (…) spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeași instanță?”.

Până la dezlegarea chestiunii de drept de către CJUER, consecința imediată a hotărârii CCR a fost că o serie de mega-dosare de corupție fie au fost suspendate, fie s-au reluat de la zero.

Ziare.com prezintă lista politicienilor penali vizați de ultima decizie a CJUE.

Elena Udrea – Dosarul „Gala Bute”

Fost ministru al Dezvoltării și „vioara 2” în PDL, Elena Udrea, a fost condamnată, în lipsă, pe data de 5 iunie 2018, la 6 ani de pușcărie în Dosarul „Gala Bute”. Decizia ICCJ era definitivă. Între timp – cum Udrea fugise în Costa Rica – a venit decizia CCR, iar avocații au obținut (într-o cale extraordinară de atac) suspendarea executării până la pronunțarea CJUE.

Alături de Elena Udrea a mai fost condamnat definitiv și Rudel Obreja (fost șef al Federației de Box – 5 ani cu executare) care a și mers la pușcărie până să se pronunțe CCR. După decizie, avocații au formulat o contestație și au reușit să îl elibereze.

Prin aceeași decizie, Elena Udrea a fost obligată să plătească despăgubiri de 4 milioane de euro

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei, şi anume Lungu, Topoliceanu, Nastasia şi Breazu, au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea. Anchetatorii spun că sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea mai este acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la „Gala Bute”, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Reamintim că Elena Udrea a primit, între timp, la Curtea de Apel București, o pedeapsă de 8 ani de închisoare pentru instigare la luare de mită şi spălare de bani, alături de Ioana Băsescu (5 ani de închisoare pentru instigare la delapidare) cu privire la finanțarea campaniei electorale din 2009. Ultimul cuvânt îl vor avea judecătorii de la ICCJ.

Darius Vâlcov – Dosarul Tablourilor

Fost primar al municipiului Slatina şi ministru al Finanţelor în vremea guvernării PSD, Darius Vâlcov, a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani de închisoare pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.

Decizia de condamnare a fost luată în februarie 2018, însă Secția penală de la ICCJ a întârziat un an cu redactarea motivării sentinţei, astfel că, între timp, a venit decizia CCR.

În apel, ICCJ a hotărât: „În majoritate Dispune sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare. (…) Dispune suspendarea judecării prezentei cauze până la soluţionarea cererii de către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. (…) Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 17 octombrie 2019”.

Reamitim că Vâlcov a fost trimis în judecată de DNA în legătură cu contracte date „cu dedicație” în 2009, pe vremea când era primar în Slatina, în schimbul cărora primea „para îndărăt” 20% dn valoarea lucrărilor. Cu banii, Vâlcov își cumpăra lingouri de aur și tablouri, de unde și numele dosarului. Un martor audiat în instanță l-a caracterizat pe Darius Vâlcov ca fiind perceput în comunitate ca „barometru” al investițiilor: „Când Vâlcov își lua tablouri, toată Slatina investea în tablouri”.

Constantin Niță și contracte pe bani pentru UTI

Pe data de 25 februarie 2019, Completul de 5 judecători de la ICCJ a decis anularea condamnării de 4 ani de închisoare pentru trafic de influență pronunțată definitiv pe numele fostului ministru al Energiei, Constantin Niță (PSD).

Prin aceeași decizie, instanța supremă a hotărât că procesul se va rejudeca. Evident, ca urmare a anulării deciziei definitive, Constantin Niță a fost eliberat din pușcărie.

Potrivit DNA, în cursul anului 2013, Niţă i-a solicitat omului de afaceri Tiberiu Urdăreanu un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia, UTI, cu Primăria Iaşi.

Dan Șova – Dosarul banilor luați pe degeaba de la Combinatul Turceni Rovinari

Fostul senator PSD, Dan Șova, fusese condamnat la 3 ani de pușcărie în Dosarul Turceni-Rovinari, mai exact pentru servicii de consultanță juridică pe care, în fapt, nu le prestase pe vremea când era avocat. Decizia definitivă de condamnare a fost anulată în primele luni ale lui 2019, iar Șova a ieșit din închisoare.

„Decizia Curţii Constituţionale a stabilit că acel complet care m-a condamnat a fost nelegal constituit. O singură remarcă am de făcut: am fost condamnat cu o decizie de 3 la 2 în care doi judecători m-au achitat, iar judecătorul care a făcut diferenţa este exact cel care nu trebuia să fie în complet”, spunea Dan Șova atunci când a ieșit pe poarta Penitenciarului Jilava.

Judecătorii au decis, atunci, ca procesul să se reia de la zero. Cum Șova nu mai era parlamentar, acesta a ajuns să fie judecat de Curtea de Apel București (pentru că este avocat).

Din nefericire pentru Șova, CAB l-a condamnat pe fond, pe 17 noiembrie 2021, la 4 ani de pușcărie, adică la o pedeapsă majorată cu 1 an față de cea de la ICCJ. Urmează apelul la Înalta Curte.

Cauza Viorel Hrebenciuc – Romsilva: retrocedări ilegale de păduri

Dosarul retrocedărilor ilegale de păduri în care sunt acuzaţi foştii deputaţi Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam, dar şi fostul ministru Tudor Chiuariu s-a rejudecat de la zero ca urmare a deciziei CCR, procesul ajungând din nou la Curtea de Apel Braşov.

Pe 22 iulie 2021, CA Brașov i-a dat o pedeapsă de 2 ani cu executare lui Viorel Hrebenciuc, iar fiului său, Andrei, 2 ani cu suspendare. Decizia este aproape identică cu cea pronunțată în primul ciclu procesual.

Alte pedepse din dosar:

• Lorand Andras Ordog (judecător la Tribunalul Covasna) - 7 ani cu executare;
• Paltin Gheorghe Sturdza (beneficiarul retrocedării) - 3 ani cu executare;
• Anca Roxana Bularcă (fostă Adam, fosta soţie a deputatului Ioan Adam, judecătoare la Tribunalul Braşov) - 2 ani de închisoare cu suspendare.

Dosarul „Romsilva” se va tranșa, definitiv, la Înalta Curte.

Viorel Hrebenciuc este deja în pușcărie, fiind condamnat definitiv în alt dosar, la Curtea de Apel București.

„Eminența cenușie” a PSD a primit 3 ani de închisoare cu executare în Dosarul Giga TV. În același dosar, Laura Georgescu (fosta șefă a CAN) a fost condamnată la 4 ani și 4 luni de închisoare, Gheorghe Ștefan „Pinalti” a primit 4 ani și 6 luni închisoare, iar Narcisa Iorga – închisoare cu suspendare.

În acest dosar, Gheorghe Ştefan (care controla Giga TV la data faptelor) este acuzat că ar fi discutat cu Viorel Hrebenciuc să intervină la CNA pentru obţinerea licenţei postului Giga TV, care fusese retrasă la 17 septembrie 2013.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...