Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...
Ce se petrece în mintea noastră când are loc un cutremur. ”Majoritatea oamenilor n-au să-și păstreze calmul”
Marti, 07 Februarie 2023, ora 22:25
4047 citiri
Cutremur în Turcia FOTO: Hepta
Tragedia din Turcia a adus în prim plan și cât de vulnerabili suntem în fața catastrofelor naturale. În spațiul public au apărut tot felul de informații și sfaturi despre ce trebuie să facem în caz de cutremur, unde să găsim protecție, ce provizii să avem.
Românii au început să caute kitul de supraviețuire în caz de cutremur, adică un rucsac dotat cu apă, lanterne, alimente și multe altele. Doar că toate aceste pregătiri făcute abia după ce apare o nenorocire nu ajută atât de mult când ne-am aștepta deoarece românii nu sunt obișnuiți să acționeze în caz de dezastre.
Ziare.com a consultat doi specialiști cunoscuți pentru a înțelege ce se întâmplă de fapt în mintea omului atunci când pământul a început să se clatine și ce trebuie să facem în primul moment când ne dăm seama că este cutremur.
Psihologul Mihai Copăceanu și medicul psihiatru Gabriel Diaconu spun că oamenii simpli nu au cum să-și păstreze calmul în astfel de situații limită și vor căuta să-și salveze viețile. Însă pentru a reuși acest lucru este nevoie de pregătire periodică.
Dr. Gabriel Diaconu: ”Reușita unei salvări stă de fapt în pregătirea mentală”
Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a precizat într-un interviu acordat Ziare.com că mulți români nu știu exact unde sunt locurile unde se pot adăposti în caz de cutremur.
”Majoritatea oamenilor n-au să-și păstreze calmul. Asta nu înseamnă că vor intra în panică. Cei mai mulți vor căuta un loc de adăpost din calea pericolului. Realitatea este, în schimb, că mulți oameni încă nu știu care sunt locurile ferite, sau unde câștigi o șansă în plus de supraviețuire după ce începe un seism.
Oamenii ar trebui să-și cunoască locuințele, apartamentele, să știe structurile de rezistență. Ar trebui să își pună problema că, după ce începe un seism, probabil scările sunt cele mai puțin sigure. La fel, în spații deschise din proximitatea unor clădiri înalte nu ai, de fapt, adăpost.
Reușita unei salvări stă pe ceea ce numim ”pregătire”. Nu o pregătire cazonă, mai degrabă o pregătire mentală, o bună hartă a împrejurimilor în spațiul nostru de trăit.
- Băile sunt prin definiție sigure
- Zonele dimprejurul pilonilor de siguranță ale locuinței sunt mai sigure decât camerele cu ziduri secundare
- Oricând o masă zdravănă poate face o diferență, sau cada de baie” , a explicat dr Gabriel Diaconu.
- Stabiliți un punct de întâlnire în caz de cutremur! Recomandările sugerează un loc accesibil tuturor, aproape de școală, serviciu și de casă, într-un spațiu deschis. Decideți câtă vreme vă așteptați acolo dacă cutremurul nu vă prinde împreună și dacă trebuie să luați legătura cu o persoană din afara localității
- Alcătuiți împreună rucsacul de urgență.
- Dacă ești într-un magazin, îndepărtează-te de zonele cu obiecte grele. Dacă ești în lift: apasă butonul de urgență, care va opri liftul, și ieși cât mai repede.
- Dacă ești afară, adăpostește-te departe de ferestre, clădiri, poduri, cabluri electrice sau stâlpi. Stai la cel puțin 10 metri de cabluri electrice căzute sau rupte. Ghemuiește-te și acoperă-ți capul și ceafa cu brațele.
- Dacă ești în mașină, oprește într-un loc sigur, fără a bloca drumul, departe de poduri, viaducte și clădiri. Nu ieși din mașină până nu se termină. Dacă ai în jur cabluri căzute, așteaptă intervenția serviciilor de urgență, nu te apropia de ele
Și psihologul Mihai Copăceanu este de părere că ”nu ne putem menține calmul în situațiile de urgență și mai ales în situațiile grave, în dezastrele umanitare precum cutremurele”.
”Aceste situații reprezintă o amenințare pentru viața fiecărei persoane, drept urmare oamenii vor reacționa lipsiți de calm, se vor comporta având un singur scop: să supraviețuiască.
Ceea ce înseamnă că devin cuprinși de frică, agitație, impulsivitate, nesiguranță, furie și mai alea teamă. Un complex de emoții negative.
Singurele categorii de persoane care pot reacționa corespunzător sunt salvatorii, deoarece ei sunt instruiți pentru a reacționa astfel și au nevoie de siguranță, încredere, de capacitatea de a lua decizii corecte și raționale”, a precizat psihologul.
Ce să facem în primul moment când simțim că se zgâlțâie pământul
Cei doi specialiști au în prim-plan și faptul că românii nu sunt foarte pregătiți când vine vorba de astfel de dezastre. Și nu vorbim numai de cutremure. Nici pregătirile pentru incendii nu sunt luate în serios.
”Romania nu a fost cuprinsă de calamități cu victime de proporții, însă cu toate acestea romanii nu au parte de un minim de instruire despre cum să reacționezi în caz de cutremur.
În societățile asiatice sau cele nord-americane care se confruntă aproape anual cu dezastre naturale cetățenii practică frecvent exerciții de salvare și de prim ajutor, beneficiază de sprijin din partea serviciilor specializate, cunosc detalii de la manevrele pentru supraviețuire, la locurile sigure și la comunicarea în situația în care serviciile de telefonie nu funcționează”, a spus Mihai Copăceanu.
Ce ar trebui să facem în primul moment când simțim un cutremur?
”Să ne uităm împrejur după adăpost. Nici exagerarea, nici minimizarea severității seismice nu ajută. Poziția de siguranță seamănă cu cea pe care oamenii o deprind când călătoresc cu avionul: poziție ghemuită, cu protejarea capului cu mâinile, aplecat înainte”, a explicat doctorul Gabriel Diaconu.
În ceea ce privește rucsacul de urgență sau kit-ul de urgență în caz de cutremur, acesta poate fi cumpărat de-a gata sau poate fi ”asamblat” în casă. Cele existente pe piață deja dotate cu cele necesare au prețuri începând de la câteva sute de lei și crește în funcție de obiectele pe care le conține și pentru câte persoane.
S-a vorbit despre un astfel de rucsac în pandemie, apoi când a început războiul și tot atunci s-a făcut și un inventar al buncărelor antiatomice.
”Rucsacul de urgență este o soluție simplă, nespecifică în caz de seism. Ar trebui să conțină fluide pentru hidratare, alimente neperisabile și schimburi uscate de haine, obligatoriu o trusă de prim ajutor. Poate include lanterne, baterii, încărcătoare pentru telefon mobil, alte instrumente care se pot dovedi utile în caz de nevoie. Componența acestor rucsaci este variabilă.
Accesul la el trebuie să fie ușor, evaluarea conținutului trebuie să fie făcută periodic, la 6 luni.
Câți români au așa ceva în casă? Optimist spun: foarte puțini, ca să nu zic niciunul.
Îmi aduc aminte, în perioada copilăriei mele, în comunism, în plin război rece, mai ales după criza rachetelor din Cuba, s-au distribuit ”măști de gaze”. Aveam și noi una în casă, ne mai jucam de-a monștrii cu ea. N-am folosit-o niciodată, încă e printr-o debara. Dar o aveam.
Românul zice: mai bine să ai și să nu-ți trebuiască, decât să n-ai și să-ți lipsească”, a mai spus medicul psihiatru.
Psihologul Mihai Copăceanu: ”La simulări, cu toții erau într-o veseile incredibilă”
Pe de altă parte, simulările pentru dezastre din școli sunt un prilej de distracție și scurtarea orelor decât o metodă de a învăța cum să ne salvăm viețile.
”Am participat la câteva exerciții în caz de incendiu la unele școli și licee”, a spus Mihai Copăceanu. ”Copiii și profesorii erau într-o veselie incredibilă. Au ieșit din sala de clasă și s-au adăpostit fără să acorde o seriozitate și o importanță considerabilă exercițiului.
Pe urmă s-au jucat cu furtunul cu apă de la pompieri. Practic vorbind, România într-o asemenea situație precum cea din Turcia va înregistra mult mai multe victime umane și pentru că cei care ar fi avut oportunitatea de a se salva, sau de a salva pe ceilalți, nu vor face pentru că nu știu cum.
Cu cât exersăm mai des cu atât ne creăm deprinderi și acestea pot fi mai ușor aplicabile în contexte speciale. În cartiere, în comunitatea locala, românii să învețe cum să se adăpostească, unde să se adune, cum să telefoneze etc. Cred că se impune ca de la școală, la locul de muncă să avem simulări constante, frecvente de gestionare a situațiilor de urgență”, a punctat psihologul.
Cum îți pregătești familia în caz de cutremur
Cum însă cutremurul se poate produce atunci când suntem la birou ori copiii sunt la școală, sau suntem în mașină, cumpărături sau chiar afară, este esențial să știm ce avem de făcut imediat după ce trecem de spaima pe care ne-o produce acest fenomen.
Astfel, potrivit informațiilor centralizate pe site-ul educație privată este important să avem în vedere câțiva pași.
De asemenea, în România există o platformă cu toate informațiile necesare în caz de cutremur.
Pe fii pregătit sunt o mulțime de informații care sunt de ajutor în astfel de catastrofe.
În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...
Parteneri Ziare.Com
DigiSport.ro
ObservatorNews.ro
Top stiri din Actualitate
- sub masa
- in cada de la baie
- in adapostul antiatomic, daca... Vezi tot