Cât de pregătit e Bucureștiul pentru un cutremur sever. „Verdictul” expertului în cazul blocurilor noi și vechi: „Dumnezeu cu mila!"

Luni, 16 septembrie, un cutremur cu magnitudinea de 5,4 grade pe scara Richter a avut loc în România. Astfel, a revenit în spațiul public polemica referitoare la modul în care infrastructura din țara noastră e pregătită pentru un seism mai puternic, asemănător cu cel din 1977, de peste grade pe scara Richter.

În acest context, Ziare.com a discutat cu Marian Moiceanu, doctor arhitect, profesor universitar. Rector Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu" din București a abordat polemica „clădiri vechi vs. clădiri noi" și a oferit sfaturi practice pentru cei care vor să-și cumpere o locuință.

Blocuri noi vs. blocuri vechi

Și construcțiile vechi, și cele noi, pot rămâne intacte, în picioare, în cazul unui seism sever, dacă se respectă legea, susține Marian Moiceanu. În cazul imobilelor vechi, dar construite după 1977, standardele impuse de comuniști au trecut la următorul nivel. Apoi, sistemul a devenit din ce în ce mai riguros în privința standardelor impuse, potrivit specialistului.

„Înainte de 1997, clădirile din România erau gândite să reziste doar la forțe gravitaționale. Asta înseamnă greutatea construcției în sine, împreună cu utilizatori, mobilier, zăpadă și așa mai departe. După cutremurul din 1977, conceptul proiectării structurilor a suferit o modificare majoră. S-au importat elemente valoroase din țările care aveau mai multe cunoștințe în domeniu, precum Japonia și altele. Asta înseamnă că din momentul acela, proiectul nr. 100/1977, care a fost făcut de specialiști în zona structurilor, specifica foarte clar că este un alt tip de concept, în care structura trebuie să reziste nu doar la forțe gravitaționale, ci și la forțe inerțiale din cutremur. Astfel, în mod evident, s-a schimbat totul: tipul de structură, dispoziția structurii, modul în care este armată structura, cu armătură de oțel. Să ne amintim, betonul este un material ce rezistă doar la compresiune. Oțelul este un material izorezistent, rezistă și la întindere, și la compresiune.

Au urmat diverse schimbări în privința standardelor de construcție, au fost adaptate lucruri noi, care au apărut de-a lungul timpului în domeniul științei. Proiectul nr. 100/1977 a suferit modificări aproape de la an la an. Din acest motiv, atunci când cineva care spune că o construcție veche o să cadă, e greșit. De asemenea, cine spune că o construcție nouă o să cadă, iarăși este greșit. Depinde la ce exigență a răspuns fiecare", a declarat Marian Moiceanu.

Clădirile vechi, construite de câteva decenii, necesită expertize realizate de profesioniști și ulterior, intervenție.

„Dacă discutăm despre construcții de înălțime mică, ce au fost construite înainte de 1977 - cu parter, etaj 1, etaj 2, care sunt din cărămidă, care sunt cu planșee din lemn sau din beton, aceste construcții vor avea deformații plastice în caz de cutremur, dar nu va fi colaps, dacă nu cumva ele nu au avut la bază un proiect de arhitectură și de structură, deci dacă au fost făcute după capul oricăruia.

Dacă discutăm despre construcții mai înalte, vechi, atunci ele trebuie expertizate. În cazul acestora, dacă ele au deja 'bulină', înseamnă că a fost făcută o expertiză acolo, de un inginer expert. Dacă acea clădire se încadrează în riscul 1 în caz de seism, atunci e nevoie de o consolidare. Structuristul va spune care sunt modalitățile de a consolida această construcție. Aici vorbim despre lucrări fie la nivelul suprastructurii, fie la nivelul infrastructurii, diferite procedee care sunt din ce în ce mai sofisticate", a declarat arhitectul.

În cazul Bucureștiului, clădirile neexpertizate, respectiv cele vulnerabile, pot fi depistate pe site-ul oficial al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) - VEZI AICI.

Clădirile nerealizate în baza unor proiecte riguroase reprezintă „bombe cu ceas".

„De asemenea, dacă vorbim despre construcții care au avut la bază proiecte de arhitectură, de rezistență și de instalații, care au fost avizate de specialiști și au fost autorizate, iar constructorul a respectat întocmai proiectul, nu există pericolul unui colaps. Însă, la cutremure vor exista întotdeauna și deformații plastice, care înseamnă fisuri, microfisuri, dar care nu pun în nesiguranță viața oamenilor. Profesorul Cișmigiu ne spunea, când eram studenți, că 'nu ajunge tot aurul din lume să construiești o singură construcție care să lucreze doar în domeniul elastic, la cutremur'. Asta înseamnă că se admit și deformări, distrugeri, dar care să nu afecteze viața oamenilor printr-un colaps.

În schimb, dacă discutăm despre construcții noi, care să nu fi avut la bază proiecte făcute de specialiști, atunci 'Dumnezeu cu mila!'. Dar în ziua de azi, puțin probabil să nu fi fost autorizate.

Un proiect autorizat astăzi, care trece prin furcile caudine ale proiectanților, ale verificatorilor, ale comisiilor tehnice, pus în operă de un constructor și beneficiar responsabil, care nu pune prea puțin sau prea mult fier, de exemplu, fiți convins că acea construcție va rezista", a mai punctat specialistul.

Ce trebuie să știe cei care cumpără un imobil

De asemenea, Marian Moiceanu recomandă celor care vor să-și achiziționeze un imobil, să se deplaseze la fața locului cu un specialist, astfel încât să nu existe controverse legate de siguranța imobilului.

„Ar trebui să aibă cartea construcției, pentru ca beneficiarul să vadă dacă nivelele construcției, parter-etaj sunt identice, să vadă dacă structura, pereții, se duc pe verticală, pe același plan. În România, unde specificul cutremurelor e foarte clar, ce ar înseamna să ai o casă care are compartimentarea în partea de jos făcută într-un fel, iar în partea de sus altfel? Vorbesc dacă este în zona de structură pe cărămidă importantă. În schimb, dacă imobilul e făcut în cadre sau în cadre cu diafragme, cadre însemnând stâlpi, grinzi și planșee din beton armat, atunci e posibil să fie compartimentări dispuse diferit la diferite etaje, pentru că acele compartimentări nu sunt de rezistență.

Dacă e o casă nouă, trebuie verificată obligatoriu autorizația de construire, verificat tot proiectul și așa mai departe. Însă, cel mai bine, atunci când vrea să cumpere ceva, să ia lângă el un arhitect, dar cel mai bine un inginer de structură care să se uite, să analizeze, să vadă ce s-a întâmplat în timp cu construcția, cum a răspuns ea la cutremur și așa mai departe", a transmis Moiceanu.

Ce trebuie să știe cei care-și construiesc propria casă, de la zero

Și în cazul celor care-și construiesc singuri casele, există prevederi legale ce trebuie respectate, avertizează arhitectul.

„În cazul celor care construiesc în regim propriu, legislația spune foarte clar, că atunci când discuți despre structură, trebuie să ai un contract cu o firmă ce realizează structura, o companie specializată într-o astfel de activitate, un constructor care știe să toarne betoane, să pună armături, să facă acea carcasă de armătură, să respecte faze determinante, de la fundație până la terasă", a declarat arhitectul.

În privința cetățenilor care locuiesc în blocuri vechi, ridicate înainte de anii '2000, expertiza trebuie neapărat realizată, ori prin intermediul primăriei, prin efortul colectiv al locatarilor.

„Expertul respectiv, în concluzii, va da și cel puțin două variante de consolidare ale imobilului respectiv. O astfel de expertiză costă niște bani. Dar cineva trebuie să-și asume acest lucru. Uneori, primăria o face", a concluzionat Moiceanu.

Cât de pregătit e Bucureștiul în cazul unui cutremur puternic

Doar în Capitală, fără zona Ilfov, există peste 800 de clădiri cu risc seismic ridicat, încadrate la clasa I și clasa II de risc. În multe cazuri, inițiativele s-au oprit la nivelul realizării documentației. Unele șantiere au rămas blocate din cauza falimentelor companiilor, altele din cauza opoziției proprietarilor.

Ordonanța 20/1994 a introdus patru clase de risc seismic:

R1 (Clasa Rs I): Clădiri cu risc ridicat de prăbușire la cutremurul de proiectare.

R2 (Clasa Rs II): Construcții care pot suferi degradări structurale majore, dar cu stabilitatea puțin probabilă a fi afectată.

R3 (Clasa Rs III): Clădiri care pot prezenta degradări structurale minore, fără a afecta semnificativ siguranța.

R4 (Clasa Rs IV): Construcții așteptate să aibă un răspuns seismic similar celui al clădirilor proiectate conform normelor actuale.

Seismologul Gheorghe Mărmureanu crede că următorul seism devastator va avea loc în România în jurul anului 2040. Peste 33.000 de imobile ar urma să fie afectate de un cutremur puternic, susține Inspectoratul pentru Situații de Urgență.

Cutremur puternic în Marea Neagră. Seismul produs la doar 14 kilometri adâncime

Un cutremur cu puternic a avut loc vineri, 11 octombrie, în Marea Neară. Seismul a avut magnitudinea de 5,6 pe Richter, a anunțat Institutul Național de Fizică a Pământului. Cutremurul...

Povestea tinerei care a renunțat la o meserie bănoasă, pentru care era invidiată. Trei sfaturi pentru cei care vor să schimbe domeniul de activitate

La un an după ce și-a început activitatea în domeniul investițiilor bancare, Angie Chen și-a primit bonusul. Apoi și-a dat preavizul de două săptămâni. "Obișnuiam să mă simt atât de...