Detaliile cruciale la care trebuie să fie atenți românii când își caută apartament: „Cu cât o clădire este mai înaltă, cu atât este mai periculoasă”

Luni, 22 Aprilie 2024, ora 03:00
17639 citiri
Detaliile cruciale la care trebuie să fie atenți românii când își caută apartament: „Cu cât o clădire este mai înaltă, cu atât este mai periculoasă”
Printre cele mai importante criterii de considerat la alegerea unui apartament se numără anul construirii blocului FOTO Unsplash

Unul dintre criteriile importante pe care persoanele care caută să închirieze sau să cumpere un apartament îl iau în considerare este siguranța. Aceasta este dată inclusiv de cât de bine s-ar comporta clădirea în cazul unui seism cu potențial de a produce pagube și pierderi de vieți omenești.

Expertul Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure și fondatorul Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic (Re:Rise), a explicat pentru Ziare.com la ce trebuie să fie atenți românii atunci când își caută o locuință. Printre cele mai importante detalii se numără anul construirii, înălțimea clădirii, destinația parterului și regularitatea în plan și elevație.

Cutremurele devastatoare din ultimii ani, cum a fost cel care a lovit Turcia la începutul lui 2023, au readus în atenția publicului larg rezistența structurală a clădirilor rezidențiale. O problemă pe care specialiștii au identificat-o ține de așa-numitul „parter flexibil”. Modul în care au fost construite anumite blocuri, cu parter larg, folosit pentru magazine și alte spații de servicii, face ca o clădire să aibă foarte puțin sprijin la bază, crescând riscul de distrugeri în cazul unui cutremur major.

„Blocurile construite mai recent, care au spații comerciale la parter, au, de obicei, din proiectare niște metode de rigidizare suplimentară a elementelor de la parter, astfel încât să nu existe acest fenomen de parter flexibil sau să fie cât se poate de atenuat. Dar există în continuare blocuri în care nivelul de parter este folosit în continuare doar ca parcare și acolo avem doar niște stâlpi. Acolo, blocul stă doar pe acei stâlpișori și pe nucleul casei scării”, subliniază expertul.

Ți-a plăcut articolul?
Vrem să producem mai multe, însă avem nevoie de susținerea ta. Orice donație contează pentru jurnalismul independent

Regulile de construire după cutremurul din 1977

Întrebat de diferențele dintre blocurile noi și cele mai vechi, inginerul aduce în atenție normele care trebuie respectate de constructori.

„Avem un sistem de asigurare a calității în construcții, care pornește din proiectare. Avem descriși pașii foarte clar de legislația în vigoare. Există verificatori de proiecte, care se uită pe ce a proiectat proiectantul, sunt ca niște experți independenți. Folosindu-și experiența lor, își aduc contribuția și aduc observații și comentarii pe proiect, astfel încât el să fie unul sănătos și care să se plieze pe norme. Avem, evident, standarde de construire mult mai bune”, explică Matei Sumbasacu în interviu.

Totuși, simpla existență a legilor nu garantează respectarea acestora. Cât de corect sunt realizate construcțiile ține și de motivațiile date de piața imobiliară.

„Codurile de proiectare s-au schimbat semnificativ după cutremurul din 1977, iar, în ultimii ani, au tot fost înăsprite. Așa că, din proiectare, o clădire nouă – făcută în ultimii 20, 25 de ani – nu ar trebui să aibă o problemă, din punct de vedere seismic. Pe de altă parte, mai avem și asigurarea calității în execuție; vedem cum este proiectată o clădire, de acolo vine principala parte a siguranței, dar, evident, este și cât de bine și conștiincios este executată acea clădire – cum este transpus proiectul în practică. Aici, avem diverse perioade în istoria noastră recentă, cu un nivel general mai conștiincios sau mai puțin conștiincios. De obicei, acest nivel de conștiinciozitate în execuție, în ciuda tuturor procedurilor și sistemelor existente în legislație, este dictat de piață. Dacă avem o piață în care se construiește mult și trebuie să se construiască mult și repede, evident se pierde din atenție. Dacă avem o piață în recesiune, unde se construiește mai domol, nimeni nu aleargă după profit, să zicem, atunci ei (dezvoltatorii – n.r.) au timpul necesar să își dozeze efortul și să fie mai atenți. Dar, ținând cont de cât de mult s-au îmbunătățit codurile de proiectare, trebuie să faci foarte multe greșeli în execuție ca să îți iasă o clădire nesigură, în zilele noastre”, argumentează expertul.

„Oricând o clădire se poate prăbuși, oricât de bine este proiectată și executată”

În timpul interviului acordat Ziare.com, inginerul specializat în siguranță la seism a enumerat următoarele criterii care pot ajuta o persoană care își caută locuință să aleagă un apartament, în limita posibilităților materiale: anul construirii, înălțimea clădirii și existența spațiilor comerciale sau a parcărilor la parter,

„În primul rând, trebuie să te uiți la anul construirii. Acesta este foarte important pentru că, pe măsură ce au progresat cunoștințele inginerești, normativele de proiectare au devenit din ce în ce mai bune. Un an de referință este 1978, nu 1977. Atunci, s-au implementat schimbările de după cutremur, în normativele românești. Clădirile care au fost proiectate începând cu anul 1978 sunt semnificativ superioare, din punct de vedere al rezistenței seismice, față de cele făcute până atunci. Deci, anul construirii este, evident, un indiciu și, cu cât este mai recent, cu atât este mai bine, cu această diferențiere clară la anul 1978”, spune acesta.

Criteriul înălțimii devine important din cauza profilului de risc pe care îl are România, având în vedere tipul de seisme care afectează țara. Specificul cutremurelor face ca acestea să afecteze mai degrabă clădirile înalte decât pe cele scunde.

„Urmează înălțimea clădirii, foarte importantă. Noi, în România, avem niște cutremure care vin mai de jos, mai din interiorul scoarței Pământului, practic. Acolo, se întâmplă niște filtrări de oscilații – mișcarea, până ajunge la suprafață, arată altfel. Simplist vorbind, ea intră în rezonanță cu clădiri mai mari. De ce spun „rezonanță”? Pentru că, dacă la un cutremur vârful clădirii s-ar mișca atât cât se mișcă și baza, nu ar fi nicio problemă. Dar problema este că baza se mișcă puțin, iar vârful amplifică mișcarea – obținem fenomenul de rezonanță. Cutremurele noastre, spre deosebire de 90% dintre cutremurele din lume, intră în rezonanță cu clădiri mai înalte. Majoritatea seismelor, fiind de suprafață, intră în rezonanță cu clădiri scunde și rigide. Atunci, în România, cu cât o clădire este mai înaltă – până la un anumit nivel -, cu atât este mai periculoasă din punct de vedere seismic. Aș recomanda tuturor celor care pot să evite clădiri de peste patru-cinci etaje să facă acest lucru. Acestea sunt două lucruri simple de care poate ține cont oricine, atunci când își alege o locuință”, argumentează inginerul.

Ajutorul experților

Deși aceste criterii sunt utile pentru a alege între opțiunile de pe piața imobiliară, nimic nu garantează siguranță absolută. Chiar și la blocurile noi, inginerul recomandă celor care caută să se mute să fie atenți la grinzile de rezistență și regularitatea clădirii.

Oricând o clădire se poate prăbuși, oricât de bine este proiectată și executată, pentru că natura ne poate da ceva ce ne întrece cunoștințele și capabilitățile. Trebuie mereu să ne gândim că acea clădire în care locuim se poate prăbuși și ce s-ar întâmpla atunci (...) Evident, avem modificatori; de exemplu, existența spațiilor comerciale la parter, așa cum punctam mai devreme, sau, și mai rău, a parcării, care nu reprezintă niciodată o veste bună. Existența grinzilor pe tavane este un alt modificator. Există două sisteme de a construi acum, referindu-mă mai ales la clădiri noi: sunt clădiri clasice, cu grinzile vizibile pe plafoane, și mai sunt clădirile cu grinzi încastrate, care sunt calculate să reziste precum la o clădire clasică, atât că, în cazul în care acea clădire se prăbușește, dacă nu există acele grinzi la intradosul (fața interioară – n.r.) plafoanelor, este un colaps de tip „sandvici” – plafon pe plafon -, care nu lasă deloc spațiu pentru supraviețuire. De fapt, echipele de intervenții intră la sfârșit în aceste clădiri, în cazul unui seism, pentru că știu că sunt șanse minime de supraviețuire. Sunt criterii de conformare. Un altul este regularitatea în plan și în elevație – o clădire ar trebui să aibă cât mai puține discontinuități. Ar trebui să fie cât mai regulată. Uitându-ne de sus, ar trebui să aibă o secțiune în pătrat; ar fi minunat să fie cerc, dar este foarte greu, sunt foarte puține clădiri circulare; ne uităm după pătrat, dreptunghi, de evitat formele în L, în U sau alte artificii arhitecturale. La fel, în elevație, când ne uităm la o clădire, este foarte bine să fie constantă pe înălțimea ei, deci să nu aibă etaje care ies în afară sau intră mai înăuntru brusc. Acelea sunt niște întreruperi de continuitate care generează risc suplimentar”, detaliază fondatorul Re:Rise.

Orașele României nu sunt mereu ofertante când vine vorba de a avea blocuri de până în cinci etaje, iar multe dintre așezările din țară au încă mult fond construit ridicat înainte de cutremurul de acum 47 de ani. În plus, costurile apartamentelor pot fi mult prea mari, așa cum a exemplificat Ziare.com într-un articol recent. În aceste condiții, expertul recomandă contactarea unui expert, care să poată evalua locuința din punct de vedere al siguranței.

„Dacă, totuși, o persoană nu se poate orienta către clădirile pe care le-am enumerat – dacă se duce și vrea să își închirieze sau, și mai și, să își cumpere o locuință într-un bloc dinainte de 1978, înalt – atunci, sfatul este să se ducă acolo cu un inginer structurist. Ar fi foarte bine ca oamenii să ia cu ei un expert tehnic. Există lista experților tehnici pe site-ul Ministerului Dezvoltării (poate fi consultată online aici – n.r.), acolo există și datele lor de contact. Acei oameni cunosc foarte bine structurile, iar mulți dintre ei sunt și în vârstă. Acesta este un lucru bun, pentru că, atunci când vorbim de clăiri existente, ne interesează ca oamenii cu care le analizăm să știe cum se construiau clădirile, cine le construia, cum s-au comportat la cutremurul din 1977. Avem această oportunitate de a mai avea lângă noi oameni care au fost implicați în acel proces de analiză de după seism. Chiar dacă nu s-au făcut consolidări după cutremur, din cauza ordinului lui Nicolae Ceaușescu, s-au făcut analize. Există oameni încă printre noi care știu rezultatele acelor analize. Așadar, le-aș recomanda ca, dacă nu pot să se orienteze spre clădiri făcute în ultimii 30 de ani și cât de cât scunde, să se orienteze către un expert tehnic cu care să viziteze clădirea înainte de a se muta în ea. Este vorba de o sumă totuși modică, atunci când o comparăm cu siguranța vieții”, încheie Matei Sumbasacu.

Ordinul la care face referire inginerul este cel de a sista consolidarea clădirilor, după cutremurul din 1977, deși seismul a condus la peste 1.500 de pierderi de vieți omenești și la zeci de mii de clădiri distruse. Mai multe detalii se pot găsi într-un articol al Ziare.com, care include și un videoclip realizat de Re:Rise.

Interviul pe baza căruia a fost realizat acest articol poate fi urmărit integral mai jos.

Quarterly Report - Editia 4

Waze aduce noi actualizări pentru o navigare mai sigură și convenabilă. Ce a îmbunătățit Google
Waze aduce noi actualizări pentru o navigare mai sigură și convenabilă. Ce a îmbunătățit Google
Waze, aplicația de navigație preferată de milioane de șoferi, introduce noi actualizări pentru a îmbunătăți siguranța călătoriilor. Actualizările sunt rezultatul colaborării cu...
Construcțiile, în scădere pe trimestrul I din 2024. Ce nișă a înregistrat totuși creșteri
Construcțiile, în scădere pe trimestrul I din 2024. Ce nișă a înregistrat totuși creșteri
Volumul lucrărilor de construcţii a scăzut în primul trimestru din acest an faţă de perioada corespunzătoare din 2023 ca serie brută cu 7,1%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul...
#cutremur, #cutremur 1977, #consolidare, #apartamente noi, #apartamente vechi, #risc seismic , #piata imobiliara