Dacian Ciolos, despre ce-i lipseste agriculturii ca sa fie performanta - Interviu (I)

Marti, 20 Decembrie 2011, ora 15:30
5541 citiri
Dacian Ciolos, despre ce-i lipseste agriculturii ca sa fie performanta - Interviu (I)

Romania are un potential agricol bun, dar acest lucru nu este suficient pentru ca agricultura Romaniei sa devina performanta, a afirmat, in cadrul unui interviu acordat Ziare.com, comisarul european pentru Agricultura, Dacian Ciolos.

"Nu am stiinta de vreo tara din Europa care sa-si fi dezvoltat o agricultura puternica numai datorita potentialului", ne-a spus comisarul european.

Ce-i lipseste agriculturii romanesti? "Avem nevoie in primul rand de consecventa si de stabilitate. Daca asteptam sprijin doar de la natura, din cauza secetei din ultimele luni, s-ar putea ca anul viitor sa avem o recolta mai putin buna", este de parere Dacian Ciolos.

Un alt subiect despre care ne-a vorbit Dacian Ciolos este legat de inregistrarea, la nivel european, a produselor traditionale romanesti si despre beneficiile pe care le au micii producatori daca reusesc sa faca acest lucru.

Unul dintre avantajele aderarii Romaniei la Uniunea Europeana este protejarea produselor traditionale, activitate care nu-i atrage insa prea mult pe fermierii romani.

Magiunul de Topoloveni este singurul produs romanesc inregistrat la nivel european, in timp ce, la nivel national, numarul acestora se ridica la cateva mii.

Cerintele sunt diferite, adica autoritatile romane sunt mult mai putin exigente decat cele europene, iar legislatia nici macar nu defineste notiunea de "produs traditional".

Citeste mai jos prima parte a interviului acordat Ziare.com de Dacian Ciolos:

Se vorbeste foarte des despre potentialul agricol al Romaniei. Anul acesta a fost un an bun, insa, intr-un an normal, agricultura romaneasca are performante mai degraba modeste daca le comparam cu altele din Europa. De ce se intampla asta?

Da, avem un potential agricol foarte bun, dar, singur, potentialul nu face recolte bune decat in anumite limite.

Potentialul devine interesant atunci cand i se adauga un plus de actiune. Nu am stiinta de vreo tara din Europa care sa-si fi dezvoltat o agricultura puternica numai datorita potentialului.

2011 a fost un an agricol foarte bun, in parte pentru ca am avut soare si ploaie atunci cand a fost nevoie de ele, dar si pentru ca incepem sa vedem roadele unor subventii acordate la timp, ale investitiilor facute in modernizarea agriculturii in ultimii ani, ale evolutiei modului in care agricultorii romani incep sa-si abordeze meseria.

Daca ne uitam insa la randamente, chiar si la fermele mari, e loc de mai mult. Productia de anul acesta ar trebui sa fie regula nu exceptia.

Pe de alta parte, nu peste tot pamantul e la fel de bun, nu in fiecare an ploua cat trebuie, nu e soare suficient in fiecare vara.

Atunci ai nevoie de stiinta, ai nevoie de sisteme de irigatii, ai nevoie de agricultori calificati, de o piata pe care sa-si poata vinde rodul muncii lor la un pret corect, de un sistem de sustinere financiara care sa le ofere un minim de certitudine.

Una dintre solutiile lui Dacian Ciolos pentru agricultura romaneasca

"O agricultura puternica se va vedea in anii buni"

Iar asta inseamna cunoastere, acces la servicii de consultanta performante conectate la realitatile de pe teren, inseamna organizarea producatorilor si a pietelor, inseamna politici agricole coerente aplicate la nivel national.

O agricultura puternica se va vedea in anii buni, dar mai ales in anii cand o mai buna organizare va compensa conditii naturale mai putin ideale.

Daca intelegem aceste lucruri, daca nu ne mai amagim cu comercializarea la negru - care poate aduce avantaje individuale pe termen scurt, dar care, pe termen lung, impiedica structurarea, modernizarea si dezvoltarea agriculturii pe baze sanatoase - abia atunci vom putea culege roadele acestui potential.

Ce ne trebuie pentru a avea o agricultura puternica? Ce credeti ca trebuie schimbat?

Avem nevoie in primul rand de consecventa si de stabilitate. Daca asteptam sprijin doar de la natura, din cauza secetei din ultimele luni, s-ar putea ca anul viitor sa avem o recolta mai putin buna.

Acesta nu ar fi trebuit sa fie un motiv pentru ca agricultura sa primeasca mai putin sprijin financiar anul viitor. Dimpotriva. Agricultorii au nevoie de stabilitate, au nevoie de mai multa sustinere decat alte sectoare ale economiei, au nevoie sa stie pe ce se bazeaza atunci cand isi fac planurile pentru urmatorul ciclu de productie.

Agricultura ar trebui sa fie importanta si cand vine vorba despre stabilirea bugetului

Incertitudinea constanta nu face decat sa duca la o reducere a investitiilor in agricultura, in ciuda potentialului pietei de a absorbi productia.

Daca recunoastem potentialul agricol al Romaniei, ar trebui atunci sa-i recunoastem agriculturii si rolul de sector economic strategic si sa-l tratam ca atare atunci cand se stabileste bugetul, cand se fac planuri de investitii, cand se stabilesc politici fiscale. Valorificarea potentialului agricol va depinde si de valorizarea potentialului uman.

Pentru a avea agricultura performanta e nevoie de scoli care sa pregateasca specialisti, de institute de cercetare care sa ofere solutii relevante pentru practica agricola, de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori.

E crucial ca agricultura sa iasa la lumina, astfel incat valoarea ei sa se vada in economia reala. Si cred ca asta se va putea obtine numai printr-o fiscalizare inteligenta, progresiva, insotita de un sprijin tintit, pe categorii de agricultori.

Cred ca fiscalizarea agriculturii este importanta acum nu atat pentru contributia la bugetul statului, cat pentru insanatosirea si transparentizarea mediului de afaceri in acest sector, pentru incurajarea investitiilor si organizarii pietei.

Fermele mici au nevoie de sprijin

O agricultura puternica se construieste in timp si este rodul unei politici agricole clare, cu tinte precise, conectata la resursele existente, bazata pe o viziune integratoare a modelelor si structurilor de productie din Romania.

De exemplu, fermele mari ar trebui incurajate sa investeasca in inovare si modernizare pentru cresterea, de o maniera durabila, a randamentului de productie, sprijinite sa-si dezvolte capacitatea de stocare astfel incat sa-si intareasca pozitia de negociere pe pietele externe, astfel incat o parte cat mai mare din valoarea adaugata sa ramana la fermier.

Pe de alta parte, fermele mici ar avea nevoie de altceva: de sprijin pentru organizarea grupurilor de producatori pentru colectarea, procesarea si vanzarea produselor, astfel incat, si in cazul lor, cea mai mare parte a valorii adaugate sa ramana la ei.

Sunt sectoare precum agricultura ecologica, produsele traditionale, de calitate, care ar merita o atentie mai mare, pentru ca piata europeana le este foarte favorabila.

Dar agricultura ecologica si produsele traditionale nu se fac fara stiinta si organizare, asa cum pot avea unii impresia.

Exista in politica agricola comuna europeana multe elemente de care Romania va putea beneficia din plin.

Dar e important ca Romania sa-si stabileasca o strategie pornind de la realitatile romanesti si de la oportunitatile europene. De aceea, spun toate acestea, nu in calitate de comisar european, ci ca om pasionat agricultura si politici agricole, interesat de ceea ce se intampla acasa.

Stiu ca v-ati vazut la Bucuresti la inceputul lunii cu producatorii de produse traditionale. Romania are un singur produs cu indicatie geografica protejat la nivel european, Magiunul de Topoloveni, in timp ce, la nivel national, sunt inregistrate 2.500. De ce aceasta discrepanta? Sunt autoritatile romane prea ingaduitoare sau cele europene prea stricte?

Avem o tara cu traditii locale solide, cu culturi culinare specifice legate de munte, de delta, de regiuni istorice. Magiunul de Topoloveni este un deschizator de drumuri.

La intalnirea cu producatorii am avut acest studiu de caz concret despre toate etapele procesului de inregistrare prin care a trecut Magiunul de Topoloveni. Nu e atat de greu, cum poate parea la o prima vedere. E nevoie doar de determinare, de mai multa organizare, de o intelegere si o aplicare corecta a cerintelor europene.

E important ca producatorii sa fie informati despre ce inseamna inregistrarea unui produs la nivel european si despre etapele acestui proces. Am vazut ca unii producatori confunda aceasta inregistrare la nivel european cu obtinerea unui drept exclusiv de fabricare a acelui produs traditional. Nu e deloc asa.

Dacian Ciolos ii indeamna pe fermierii europeni sa protejeze mai mult mediul

Caracteristica unei indicatii geografice sau de origine este o proprietate intelectuala publica si poate fi folosita de toti cei care, in regiunea respectiva, respecta acea reteta pentru fabricarea produsului.

"Inregistrarea unui produs traditional la nivel national este mult mai relaxata"

A fost evident ca acesti oameni au nevoie de informare si sprijin pentru pregatirea dosarelor. De aceea am propus ministrului Agriculturii sa-si stabileasca o echipa care sa lucreze in acest domeniu, care sa se specializeze si care sa poata beneficia de sprijin tehnic de la serviciile specializate din Directia generala pentru agricultura a Comisiei Europene.

Pe de alta parte, exista o discrepanta intre exigentele europene si cele nationale pentru inregistrarea unui produs traditional.

La nivel european, inregistrarea presupune demonstrarea unei traditii, respectarea unor norme definite intr-un caiet de sarcini pentru produsul respectiv, oferind in acelasi timp o protectie contra falsurilor. Inregistrarea unui produs traditional la nivel national este mult mai relaxata, fara sa existe acesti indicatori de protectie.

Pentru a face mai usoara trecerea de la inregistrarea nationala la cea europeana, este important ca legislatia romaneasca sa clarifice ce inseamna produs traditional, care sunt calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca. E important sa existe sisteme riguroase de inregistrare nationala si de control.

Stiu ca la Ministerul Agriculturii se lucreaza la o astfel de lege. Cu cat aceste standarde se apropie mai mult de cele europene, cu atat vor fi mai putine blocaje atunci cand se trece la inregistrarea acestor produse la nivel european.

Care sunt avantajele unui produs traditional romanesc protejat la nivel european? Ce produse ar trebui sa inregistreze Romania?

Un produs romanesc inregistrat la nivel european intra in familia celor mai bune si mai de calitate produse alimentare europene. Inregistrarea in sistemul de calitate european ofera protectie contra falsurilor sau contrafacerii, ofera recunoastere si identificare pe piata.

Cumparatorul care va vedea eticheta de calitate europeana va sti ca are in fata un produs specific, cu calitati particulare, un produs care are o istorie si o traditie, un produs care iese din plutonul celor standardizate si merita un pret mai bun.

In cazul acestor produse se plateste nu numai calitatea, dar si traditia si istoria asociata produsului respectiv, precum si sistemele de certificare si control specifice.

In plus de asta, inregistrarea la nivel european ii intareste pozitia ca potential beneficiar al programelor de promovare a produselor de calitate europene atat in interiorul Uniunii Europene, cat si in afara ei.

Intentia mea este ca sumele alocate la nivelul UE pentru promovare pe pietele externe sa creasca semnificativ dupa 2014, pana la sute de milioane de euro. Ar fi bine ca produsele romanesti sa poata beneficia de aceasta promovare si de aceea cred ca procesul de inregistrare trebuie accelerat.

Ciolos: Reforma Politicii Agricole Comune, benefica pentru micii fermieri

Preocuparea pentru inregistrarea la nivel european ar trebui sa se orienteze spre acele produse care au un potential bun de productie si comercializare.

Daca este un produs realizat sporadic, in cantitati mici, daca nu vizeaza o anumita anvergura pe piata, interesul inregistrarii la nivel european este mai mic, pentru ca si riscul copierii lui ilegale este redus.

In prezent, la nivel national, sunt in lucru inca doua dosare pentru inregistrarea ca indicatii geografice protejate a carnatilor de Plescoi si a novacului afumat din Tara Barsei.

Aceste dosare ar urma sa ajunga pe masa Comisiei in urmatoarele luni. Am aflat insa si de initiative noi, pornite de oierii din zona Sibiului si zona Bran, de o asociatie a producatorilor de produse traditionale din Galati.

Citeste si:
Cum a ajuns președintele Klaus Iohannis de la discursul obsesiv anti-PSD la a arunca PNL în brațele social-democraților
Cum a ajuns președintele Klaus Iohannis de la discursul obsesiv anti-PSD la a arunca PNL în brațele social-democraților
După ce în ultimii doi ani președintele Klaus Iohannis a lansat atacuri din ce în ce mai acide la adresa PSD, iar anul trecut spunea despre partidul condus de Marcel Ciolacu că este...
Reglare de conturi la vârful PSD Iași. Președintele organizației îl acuză pe fostul secretar general că l-a agresat
Reglare de conturi la vârful PSD Iași. Președintele organizației îl acuză pe fostul secretar general că l-a agresat
Reglări de conturi la vârful PSD Iași. Preşedintele Maricel Popa îl acuză pe Vasile Cîtea că l-ar fi strâns de gât, obţinând schimbarea acestuia din funcţia de secretar general al...
Sursa: Ziare.com