Dacian Ciolos, despre sansele agriculturii romanesti, subventii si relatia cu UE - Interviu

Comisarul european pentru Agricultura, Dacian Ciolos, anunta ca reforma politicii agricole europene va aduce agricultorilor romani subventii mai mari, iar Guvernului posibilitatea sa foloseasca mai bine instrumentele de sustinere a acestui domeniu.

Nu se va mai putea spune "noi am fi vrut, dar nu ne lasa UE", insa Guvernul va trebui sa aiba o strategie si obiective clare, a explicat Dacian Ciolos intr-un interviu acordat Ziare.com.

Comisarul european, fost ministru al Agriculturii, afirma ca politica din acest domeniu dusa in ultimii ani in Romania a suferit de lipsa de coerenta, care a descurajat investitorii, dar si de o deficitara consultare cu mediul agricol si rural romanesc.

Dacian Ciolos afirma ca la finalul mandatului de la Bruxelles intentioneaza sa revina in Romania, dar nu neaparat in politica si, in niciun caz, pe post de prezidentiabil.

Ce aduce nou pentru Romania reforma politicii agricole comune pe care ati initiat-o?

Aduce o sustinere financiara mai consistenta decat in perioada bugetara actuala si o flexibilitate mai mare a instrumentelor de sustinere a agricultorilor la specificul agriculturii din Romania. Atat in modalitatea de a acorda subventiile cat, mai ales, in modalitatea de a utiliza banii din programe de dezvoltare rurala. Acestia pot contribui semnificativ la restructurarea agriculturii si la o sustinere mai tintita pe produse de calitate, diverse, pe solutii pentru diversitatea tipurilor de ferme din Romania.

Adica subventii mai mari si mai facil de accesat?

Subventii mai mari si mai usor de tintit spre grupuri specifice care au nevoie de o sustinere specifica. Ma gandesc aici la fermele mici, la tinerii fermieri, ma gandesc la fermierii din zonele defavorizate. Deci prin reforma pe care am propus-o, Guvernul poate tinti mai bine, in functie de strategia pe care o are, de ceea ce vrea sa faca pe viitor cu agricultura din Romania.

Am vrut sa nu mai fim in situatia in care sa se poata spune "noi am fi vrut, dar nu ne lasa UE" sau "noi am fi facut lucrurile altfel, dar regulamentele europene sunt prea restrictive si nu ne permit". PAC, asa cum va arata dupa reforma, va mentine un spirit european, in obiectivele mari, dar va permite statelor sa-si moduleze tipul de sustinere si in functie de prioritatile locale si de specificul local al modului de a face agricultura si al prioritatilor.

Pentru ca o prioritate ar putea avea Romania, alta Spania, alta Suedia, alta Italia, pentru ca stadiul de dezvoltare a agriculturii si specificul natural si social sunt diferite. Am vrut sa reflectam prin politica agricola comuna unitatea, cand vorbim de principii si orientari, si diversitatea, cand vorbim de implementare.

Inseamna ca Guvernul va avea un rol mai important. Credeti ca politica agricola din Romania are o strategie corecta?

Politica agricola din Romania a suferit foarte mult de inconsecventa. Au fost schimbari foarte multe de abordari, de obiective si oricat de bune ar fi fost si ar fi abordarile respective, daca n-ai un minimum de continuitate, nu vezi rezultate si atunci lasi impresia ca politica agricola a fost prost elaborata, dar nici macar nu ai apucat sa aplici intentiile respective ca sa vezi rezultatele.

Si asta risca sa-i descurajeze pe cei care investesc in agricultura. Cand iti investesti banii intr-o ferma de vaci cu lapte sau intr-o livada, investesti anul acesta, incepi sa ai primele rezultate dupa 2-3 ani si intri in viteza de croaziera dupa 5 ani. Daca in acesti 5 ani lucrurile s-au schimbat de 3 ori, e foarte greu sa-ti consolidezi investitia facuta.

La fel si cu PAC, ea se deruleaza pe o perioada de 7 ani, noi pregatim acum perioada 2014-2020. PAC nu are cum sa fie eficienta intr-un stat membru, daca acel stat nu stie in primul rand ce vrea sa faca si abia apoi sa vada cum foloseste instrumentele politicii agricole comune.

La noi, dar si in alte state noi membre, exista inca reflexul acesta consolidat in perioada de preaderare in care intai asteptam sa vedem ce ne da Bruxelles-ul si apoi vedem ce putem face la nivel local.

In UE, si Romania e in UE, nu mai vorbim despre Romania si UE, construim o politica agricola comuna de jos in sus. Statele membre isi stabilesc prioritatile, CE propune niste orientari generale la nivel european, dupa care au loc dezbaterile in Consiliul de ministri si in PE, unde se intalneste orientarea aceasta generala cu specificul si cu asteptarile fiecarui stat membru. Daca nu stii clar ce astepti de la o reforma a PAC, risti sa fii reactiv si nu proactiv.

Daca ati fi din nou ministrul Agriculturi din Romania, care ar fi prioritatile zero, pilonii strategiei?

As face ce am facut si la nivel european inainte de a lansa reforma PAC, as pleca de la un dialog consistent cu mediul agricol si rural romanesc, avand o orientare despre ce vreau eu sa fac ca guvern. Acest guvern poate avea o anumita orientare politica, ideologica, altul ar avea alta abordare si e normal sa fie asa, pentru ca oamenii au castigat alegerile cu un discurs politic in care si-au asumat angajamente inclusiv pe agricultura.

Deci e normal sa pui pe masa in primul rand abordarea cu care ai venit la guvernare, dar ca sa o aplici e foarte important dialogul pragmatic cu mediul agricol din Romania. Asta lipseste mult. De asta eu insist pentru constituirea unor veritabile camere agricole, nu cred ca trebuie sa ne mai fie frica politic de organizarea unui sector.

Daca vedem organizarea unui sector ca pe o amenintare, cred ca riscam sa intarziem procesul de dezvoltare economica, pornind de la realitati si nevoie. Mi se pare important ca orice ar decide strategic Guvernul sa fie asimilat si de catre sector, pentru ca acolo se intampla finalitatea oricarei idei politice.

In afara de incoerenta, care ar mai fi motivele pentru care agricultura romaneasca aduce un procent mic din PIB?

E relativ. In Romania, agricultura si sectorul agroalimentar aduc in PIB o influenta mult mai mare decat in Franta, Germania sau Italia. Dar asta tine si de raportul dintre dezvoltarea agriculturii si dezvoltarea globala. Insa, in Romania, e clar ca sectorul agroalimentar are un potential mai mare. Si aici cred ca e vorba in primul rand de eficienta cu care se lucreaza in agricultura si, mai ales, de eficienta cu care se valorifica produsele din agricultura.

Poti sa produci 4.000 de kg de grau la ha pe care sa le valorifici in industria alimentara din Romania sau sa produci 10 mii de kg si sa vinzi graul brut si e o diferenta, pentru ca valoarea adaugata e data si de productie, si de procesare, si de comercializare.

In sectorul lactate, legume-fructe, in zona produselor bio, e si mai vizibila discrepanta intre ceea ce poate sa produca sectorul agricol ca materie prima si capacitatea de procesare sau adaptarea capacitatii de procesare la ceea ce se produce si implicarea producatorilor de materie prima in procesare si comercializare, pentru ca valoarea adaugata sa ramana in tara si sa aiba un impact pozitiv asupra restructurarii sectorului agricol.

Problema nu e ca e multa lume care se ocupa de agricultura. Problema e ca persoanele care se ocupa de agricultura nu sunt eficiente. Ar putea fi eficienta si un tip de agricultura de dimensiuni mai mici, care sa ocupe mai multa forta de munca, daca ai o valorificare buna. Aici ar trebui investit mai multa ambitie si mai multa logica economica.

Ma gandesc aici si la politica de creditare, la politica fiscala si la politica de asistenta sociala pentru agricultura.

Sunteti de acord cu acest inceput de fiscalizare in agricultura?

Da, eu cred ca fiscalizarea in agricultura era necesara de mai multa vreme. Principiul e un lucru bun, pentru ca fara fiscalizare nu ai piata organizata si daca nu ai piata organizata, nu ai nici politica economica.

De exemplu, degeaba vii cu politici de sustinere a sectorului legume-fructe, daca oamenii nu vin sa acceseze sectorul respectiv pentru ca trebuie sa arate ca au anumite performante economice, ca au activitate productiva. Daca ei nu-si declara productia, ca sa nu plateasca impozite, n-au cum sa beneficieze de politica de sustinere economica. Nici de fonduri europene nu poti sa beneficiezi daca nu ai un minimum de contabilitate si de insertie pe piata.

In acelasi timp, cred ca nu doar politica fiscala, sub forma de taxare, rezolva aceasta problema. Cred ca e nevoie in paralel, cel putin pentru anumite sectoare specifice, sa vii si cu o politica de sustinere, sa ii incurajezi pe oameni sa vina spre zona de lumina, spre zona alba.

Exista astfel de politici de sustinere?

Am vazut dupa ce s-a anuntat aceasta fiscalizare ca a inceput sa se incropeasca si o modalitate de a folosi anumite masuri din programul de dezvoltare rurala pentru a le indrepta spre anumite categorii de ferme. E un inceput bun, dar acum e foarte important ca pentru urmatoarea perioada bugetara europeana, 2014-2020, viitorul program de dezvoltare rurala sa reflecte clar aceasta ambitie nationala.

Va dau un exemplu, noi am prevazut in PAC posibilitatea de a elabora subprograme care sa tinteasca anumite sectoare vis a vis de care Romania are anumite ambitii. Se tot vorbeste ca nu sunt pe piata fructe si legume. Sectorul de legume-fructe ar putea fi una dintre aceste tinte ale unui subprogram, astfel incat sustinerea sa fie tintita si ea pentru instalarea tinerilor fermieri, pentru partea de procesare, pentru organizarea producatorilor, pentru comercializare si sa existe o alocare bugetara specifica pentru acest sector, pentru a finanta diferite masuri.

Iar producatorii de legume si fructe sa stie ca pe urmatorii 7 ani e rezervata sectorului o anumita alocare bugetara si ce anume se poate finanta. Sau sectorul laptelui sau produsele traditionale din zonele montane. Cred ca ambitia de a clarifica lucrurile la nivel sectorial ar fi bine sa se traduca si in felul in care va fi implementata politica agricola comuna la nivelul tarii.

Instrumentele vor fi mai multe, laxitatea mai mare, important e ce vor sti sa faca guvernele, in speta Guvernul Romaniei, cu noile instrumente.

Da, si lucrurile acestea trebuie clarificate foarte repede pentru ca daca sunt lasate pe ultimul moment, riscul e sa fie facute la repezeala ca sa se incadreze in timp si sa fie insuficient elaborate si adaptate la nevoi.

Nu e suficient sa soliciti unei firme de experti sa-ti faca o abordare. Ea iti da analiza, dar dupa aceea trebuie sa iei deciziile politice.

Anumite pozitii eurosceptice din politica si presa din Romania ne-au afectat pozitia la Bruxelles?

Folosirea acestui filon de euroscepticism cateodata in lipsa de informatie, altadata dintr-o intelegere gresita a ceea ce este si poate sa faca UE, nu e specifica Romaniei. Daca va uitati la alegerile parlamentare din mai multe state UE, o sa vedeti ca e o problema mai generala. S-a intamplat si in Olanda, si Italia, si in Franta anul trecut.

E o problema care ar trebui sa preocupe nu doar un stat membru sau altul, ci o problema a proiectului european in ansamblu. In Romania astfel de discursuri pot sa prinda si pe o insuficienta informare vis a vis de ce inseamna UE si chiar a unui fel de asteptare reziduala a romanilor vis a vis de UE. Ca si cum UE ar fi un bloc omogen si numai noi am fi separati la marginea UE, am fi lipiti la marginea UE, dar nu parte.

Exemplul cel mai concludent e cand vorbim de subventiile europene. Lumea spune ca noi avem in Romania subventii mai mici decat in UE. Dar in UE, intre Portugalia care are 100 si ceva de euro la hectar si Olanda care are 400 de euro la ha, sunt diferente mari.

Cred ca o implicare mai activa in ceea ce inseamna UE si o asumare a faptului ca suntem stat membru ar putea duce la o diluare a acestui discurs antieuropean sau populist.

Anumite derapaje si acest curent antieuropean ne-ar putea afecta sansele sa mai obtinem un portofoliu la fel de important ca acela al agriculturii?

Nu neaparat. Va depinde de ce se va intampla la alegerile europalamentare si cum vor decurge discutiile dupa ele. Mie mi se pare clar ca urmatoarele europarlamentare vor avea tendinta sa dea o tenta mult mai politica europeana dezbaterilor din aceasta campanie. Si, pornind de aici, sigur va fi nominalizat presedintele CE, se va vedea care e tensiunea politica in PE si abia apoi vor incepe discutiile concrete.

Mi se pare devreme sa apreciem lucrurile acestea. Nimic nu e pierdut, nimic nu e castigat.

Mandatul dvs se incheie anul viitor. Sunteti tentat sa intrati in politica romaneasca? Ati fost invocat drept prezidentiabil al dreptei.

Nu ma tenteaza aceasta idee pentru ca eu consider ca pot fi performant unde am competente si am ceva de spus si de facut. Si intotdeauna m-am angajat nu neaparat cu un obiectiv de cariera politica, ci cu unul mult mai pragmatic, si ca ministru al Agriculturii si in pozitia de comisar european.

M-as bucura sa nu-mi stabileasca altii obiectivele politice pentru viitor. Am un mandat pana in noiembrie 2014, pana atunci am de terminat reforma si cat timp nici nu mi-am terminat principalul obiectiv al mandatului, nu mi-am pus problema ce o sa fac dupa aceea.

Dupa ce imi termin treaba la Bruxelles, intentia mea este sa revin in Romania, dar nu neaparat in politica. Sunt alte medii in care as putea foarte bine sa ma exprim.

Citeste si:

Ce conduc politicienii care au promovat reducerea prețului la benzină. Mulți dintre ei nu au nici măcar mașină

Prețul carburanților a fost intens dezbătut de coaliția de guvernare, până ce s-a ajuns la soluția compensării cu 50 de bani (inițial fiind vorba de 1 leu). Mulți dintre politicienii care...

Un deputat spune că nu va mai candida la alegerile parlamentare din 2024. ”Pe mine mă încântă perspectiva întoarcerii în privat”

Un politician român spune că i-au ajuns două mandate de deputat în Parlamentul României și nu mai vrea să candideze pentru această funcție în 2024. Nu se lasă însă de politică....