Cat de democratica e dorinta domnului Ciolos de a fi din nou premier?

Platforma 100 a lui Dacian Ciolos reprezinta programul politic al unui singur om, nu al unui partid si nici macar al unei organizatii neguvernamentale.

Actualul premier al Romaniei si-a aratat disponibilitatea de a accepta o noua nominalizare pentru pozitia de sef al executivului in cazul in care se creeaza o anume majoritate in viitorul Parlament, una anti-PSD.

Dupa lansarea platformei au aparut vocile critice. Le las la o parte pe cele care analizeaza programul, multe observatii sunt pertinente, aceasta platforma iese prea putin din sfera promisiunilor generale pe care o practica de un sfert de secol politicienii din Romania. Dar, acest program e asumat, e public, oamenii pot decide in cunostinta de cauza. In acest moment, toate formatiunile importante si-au publicat programele politice.

Dar au fost si voci care au considerat actiunea politica a lui Dacian Ciolos daca nu un atentat la adresa democratiei, macar o deformare a ei.

"Platforma lui Dacian Ciolos nu reprezinta doar o scurtatura catre guvernare. Ea semnifica mai mult de atat. Un mod de a gandi care nu e strain societatii romanesti. E simbolul neincrederii in mecanismul democratic si, mai ales, in discernamantul oamenilor care voteaza", scrie jurnalistul Catalin Tolontan, pe Tolo.ro, in articolul intitulat Relativizarea alegerilor: ceea ce ne oripileaza la Trump ne incanta la Ciolos.

Cum poate ajunge Dacian Ciolos din nou prim-ministru al Romaniei?

Actualul premier, pentru a primi un nou mandat de formare a Guvernului, are nevoie de o nominalizare din partea unui partid sau aliante politice parlamentare. Deci, in prima faza, un partid care a intrat in Parlament in urma alegerilor din 11 decembrie trebuie sa-l propuna pe Dacian Ciolos pentru aceasta pozitie.

In a doua faza, Klaus Iohannis, presedintele Romaniei, trebuie sa accepte propunerea si sa-l numeasca. Iar in a treia faza, Dacian Ciolos, odata numit, trebuie sa-si formeze echipa si sa vina in fata Parlamentului pentru a obtine sustinerea acestuia.

Avem Constitutie din 1991 si niciodata acest proces nu a fost relativizat, scurtat sau modificat. De fiecare data, Parlamentul Romaniei a avut ultimul cuvant in tot acest proces si e normal sa fie asa.

Sa ne amintim de alegerile din 2012, cand Traian Basescu, presedintele Romaniei de atunci, in ciuda conflictului total cu Victor Ponta, a acceptat propunerea majoritatii USL si l-a numit pe acesta in pozitia de prim-ministru. Victor Ponta a ajuns premier prin votul final al parlamentarilor de atunci.

In data de 12 decembrie 2016, vom avea un nou parlament si ii va fi imposibil lui Dacian Ciolos sa obtina o nominalizare daca nu va exista o majoritate parlamentara care sa i-o ofere.

Isi imagineaza cineva in acest moment ca in cazul in care Liviu Dragnea va avea sub umbrela PSD peste jumatate din locurile celor doua camere se va mai gandi la Dacian Ciolos? In opinia mea, prima persoana la care se va gandi va fi propria sa persoana. In cel mai fericit caz si la presiuni politice din partea propriului partid si, apoi, a presedintelui Klaus Iohannis ar putea sa se gandeasca la Vasile Dancu.

In Romania, putem sa discutam la nesfarsit despre furtul de voturi, despre mortii care pun stampila pe un partid sau altul, despre anularea masiva a buletinelor de vot de aliante obscure realizate in sectii dupa inchiderea urnelor, dar toti alegatorii si toti liderii politici au acceptat rezultatul alegerilor si s-au comportat in consecinta.

Toate scandalurile, tensiunile si contestarile au avut loc in campania electorala si in perioada imediata dupa incheierea procesului de vot, inainte de publicarea rezultatelor oficiale.

Chiar daca a existat frustrare de o parte sau de alta, opinia publica nu a contestat niciodata rezultatele. Acestea au fost faptele in ultimii 26 de ani.

In opinia mea, aceasta senzatie de relativizare a democratiei vine din alta parte - de la criza profunda in care se afla cele doua mari partide politice din Romania, de la criza de incredere pe care o are opinia publica in liderii politici, de la prabusirea increderii in Parlamentului Romaniei, de la incapacitatea liderilor de a democratiza partidele politice si alte cateva motive nu mai putin importante.

Dacian Ciolos a fost solutia unei astfel de crize, nu cauza ei. Iar sansele lui de a primi o noua nominalizare fara sa participe la alegeri si fara sa fie in fruntea unei formatiuni politice nu inseamna decat un singur lucru - criza nu s-a sfarsit.

Mai mult de jumătate dintre români sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu. Procentul a crescut considerabil față de acum 10 ani SONDAJ

Peste 60% dintre români sunt de acord cu votul obligatoriu, argumentând că o prezenţă mai mare la vot poate schimba lucrurile în bine, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda...

Alegeri prezidențiale în Macedonia de Nord. Actualul președinte ar putea să piardă puterea

Aproximativ 1,8 milioane de cetăţeni din Macedonia de Nord sunt aşteptaţi miercuri la vot pentru a alege viitorul preşedinte al ţării, transmit AFP şi DPA. Secţiile de votare s-au...