Consiliul profesional, viitoarea putere apolitica

Premierul apolitic, continuand sa aplice programul de guvernare, demarand procesele de depolitizare, profesionalizare si transparentizare a administratiei publice, mergand pe linia viziunii de dezvoltare economica stabilita pe termen lung la BNR, intervenind de la tribuna Camerei Deputatilor, propune ca reforma administratiei publice sa fie adoptata de actualul legislativ, dupa alegerile locale din 5 iunie.

In acest sens, Ciolos a mentionat ca viziunea de dezvoltare economica risca sa devina o iluzie in lipsa unei administratii publice performante si eficiente.

Reformarea clasei politice trebuie dublata de o administratie apolitica, descentralizata, transparenta, profesionalizata si europenizata care sa modernizeze din temelii Romania. Recrutarea atenta a personalului administrativ, introducerea codurilor de etica pentru functionari si cheltuirea eficienta a banului public pot rezolva de la radacina problemele coruptiei.

Fabricarea unei tehnostructuri care sa serveasca dreapta sau stanga, atunci cand se afla la guvernare, reprezenta solutia reformei administrative propusa de premier.

Guvernul de tehnicieni propune o reforma administrativa populata cu functionari apolitici, competenti si eficienti, de unde partidele sa-si poata selecta personalul pentru functiile guvernamentale. Astfel, prefectii si subprefectii pot fi numiti pe criterii politice, insa directorii generali si sefii de agentii vor fi selectati pe criterii tehnice.

Continuitatea guvernului in teritoriu ar putea fi realizata prin intermediul secretarilor generali ai prefecturilor, care vor fi selectati pe criterii strict profesionale din cadrul Consiliului profesional.

Directorii din ministere nu vor mai fi numiti politic, deoarece acestia trebuie sa dea concurs pe post si ulterior pot fi recrutati ca suport tehnic pentru politic, adica partidul politic aflat guvernare va putea popula functiile guvernamentale cu acesti functionari independenti, nefiind recrutati din randul membrilor de partid si in acest fel ar putea fi depolitizata, profesionalizata si europenizata administratia publica.

Inaltii functionari ai Consiliului vor asigura continuitatea actului guvernarii, deoarece, dupa terminarea mandatului fiecarui guvern, specialistii in administratie nu vor putea fi dati afara, ci se vor intoarce in cadrul corpului functionarilor publici.

Cadrele specializate vor reprezenta suportul tehnic pentru partidele politice care se vor perinda la guvernare. In acest fel, partidele vor fi nevoite sa se profesionalizeze, apeland la specialistii Consiliului profesional. Tehnicienii guvernamentali, cadrele, vor fi rotiti si astfel nu vor putea sa stea mai mult de 4 ani pe post.

Consiliul profesional, un fel de consiliu stiintific, propus de premier, va corporatiza, efiecientiza si profesionaliza toatele domeniile de activitate guvernamentale si administrative. Consilierii stiintifici vor oferi expertiza nepartizana si vor pregati deciziile viitoarelor guverne. Cadrele tehnice vor fi formate si calificate de catre ANFP si INA si ulterior vor fi livrate partidelor.

Astfel, deciziile politicienilor vor fi dublate de suportul tehnic al specialistilor apolitici.

Consilul profesional, tehnostructura, puterea apolitica, va asigura suport tehnic sectorial pentru deciziile politicului, indiferent daca va guverna dreapta sau stanga. In acest sens, politicienii vor avea un rol minimal in procesul de adoptare a deciziilor, deoarece acestea vor fi legitimate de competentele stiintifice ale specialistilor. Tehnicienii viitorului "Consiliu profesional" vor reprezenta viitoarea putere apolitica.

Florin Grecu este absolvent al Facultatii de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti, ciclul licenta, master, doctorat. In anul 2011 a obtinut titlul de doctor in stiinte politice, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea Bucuresti. Din anul 2012 este lector univ. dr. al Universitatii Hyperion din Bucuresti, Facultatea de Stiinte Sociale, Umaniste si ale Naturii, specializarea stiinte politice.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...

Respect, d-le Cîrstoiu: "un medic nu abandonează niciodată"! Câți antreprenori gândesc la fel?

Nu l-am cunoscut niciodata pe medicul Cirstoiu, nu am avut nicio legatura ce el. In schimb, ca si voi, am avut ocazia sa-l vad la lucru pe scena politica damboviteana. Dupa parerea mea, responsabil...