Dacian Ciolos pregateste o alternativa pentru romani: Nu mai ajunge sa fii anti-PSD. Politica inseamna interesul cetatii, nu hotie si smecherie - Interviu

Marti, 24 Iulie 2018, ora 08:41
72704 citiri
Dacian Ciolos pregateste o alternativa pentru romani: Nu mai ajunge sa fii anti-PSD. Politica inseamna interesul cetatii, nu hotie si smecherie - Interviu
Foto: Ziare.com

In toamna, Dacian Ciolos si echipa de la Romania Impreuna sunt gata sa le prezinte romanilor o oferta politica detaliata, despre care fostul premier spune ca va constitui o alternativa la politica gandita ca "hotie si smecherie". Nu respinge, in acest moment, nici o candidatura la prezidentiale si nici o alianta cu fortele politice cu valori comune, dar spune ca a venit vremea ca Romania sa fie coagulata in jurul unui proiect pozitiv.

Nu mai este suficient sa fii anti-PSD pentru a restabili capitalul de incredere al societatii, crede fostul prim-ministru.

Va reusi insa aceasta noua constructie politica sa isi atinga scopul, acela de a recladi incredere si speranta, si in acelasi timp sa castige alegerile?

Este o intrebare la care Dacian Ciolos raspunde, intr-un interviu Ziare.com, cu optimism, cu conditia ca masa critica a societatii sa se implice si sa isi asume un rol activ.

Domnule Dacian Ciolos, ati tot mers prin tara in ultima vreme, asa ca voi porni chiar de aici: cum ati gasit Romania?

O mare parte dintre romani, cel putin cei cu care m-am intalnit eu, e formata din oameni dezamagiti, dar si foarte multi oameni cu speranta. De asta au si venit la intalnire, pentru ca au speranta ca Romania se poate reconstrui, dar intr-adevar sunt dezamagiti de ceea ce se intampla. Au un sentiment de pierdere de timp, de pierdere de energie, referitor la modul in care evolueza lucrurile, pentru ca nu doar ca nu se vede dezvoltarea, dar oamenii mai trebuie si sa stea de paza. De paza la Guvern, de paza la prefectura, de paza pe langa cei alesi ca sa dezvolte Romania, nu ca sa fure.

Si asta iti cam ia din timpul personal, nu?

Sigur, nu ai timp si nici nu esti in starea de spirit in care sa poti sa te duci linistit, sa iti vezi de serviciu, de familie, sa iti vezi de lucrurile firesti. Nu as vrea sa fiu considerat ca fiind lipsit de modestie si nici nu este vorba despre mine personal, insa multa lume ne-a spus: "Domnule Ciolos, ne lipseste starea aceea de liniste, de incredere pe care le aveam in 2016, cand puteam merge linistiti la serviciu, nu trebuia sa stam tot timpul pe telefon, sa ne uitam la stiri, sa vedem ce minune s-a mai intamplat, sa stam stresati ca pot fi din nou atacuri la valorile pe baza carora ne construim familia".

Puneti degetul pe rana, ce anume i-a adus pe oameni in aceasta stare de spirit?

Cred ca tot ceea ce s-a perpetuat de zeci de ani, din pacate, in Romania, dar am impresia ca anii acestia a ajuns la paroxism: minciuna in politica. Oamenilor li s-a spus una in campania electorala si s-a facut exact pe dos dupa aceea. E firesc ca oameni de buna-credinta si de bun-simt sa aiba incredere, dar cand vezi ca, la cateva saptamani dupa ce se instaleaza la putere, cei care promisesera multe lucruri incep cu atacuri la justitie, la statul de drept, increderea dispare.

Oameni care isi investesc banii in afaceri in Romania si nu ma gandesc la mari afaceri, ci la simpli antreprenori, sau oameni ale caror salarii vin de la intreprinderi care lucreaza cinstit in Romania, sigur ca isi pun problema in ce fel poate sa evolueze afacerea lor sau ce perspective au ei cu locul de munca intr-o intreprindere care e pusa in pericol de instabilitatea asta decizionala a Guvernului.

Deci, pe de o parte, slabesti Justitia si nu mai ai incredere ca, atunci cand ai o problema, poti sa fii judecat cinstit, iar, pe de alta parte, cu masurile fiscale si economice care au fost luate in paralel cu atacurile la Justitie arunci in aer un element esential pe care eu l-am auzit saptamanal cand eram la Guvern: predictibilitatea.

Ne spuneau oamenii: "Domnule prim-ministru, pana la urma, nu ma intereseaza atat de mult la cat veti fixa o taxa sau alta, dar faceti-o si lasati-o asa, nu mai complicati lucrurile, lasati-ne sa ne putem planifica afacerea".

Lipsa acestei predictibilitati, alaturi de un atac la Justitie, evident creeaza neincredere. Oamenii traiesc cu starea asta de stres, de neincredere, de mai bine de un an si jumatate.

Suntem la mijlocul unei veri tensionate politic, dar iata ca avem prima Lege a Justitiei, criticata de foruri internationale, de societatea civila, dar promulgata de presedintele Iohannis. Va intra in vigoare, in pofida tuturor acestor critici.

Nu m-as duce sa spun ca este promulgata de presedintele Iohannis, ci ca este o lege votata de Parlament si in privinta careia Curtea Constitutionala, cea care ar trebui sa apere Constitutia, si care, din cate stiu eu, colaboreaza strans cu experti de la Comisia de la Venetia, unde se regasesc membri sau fosti membri ai CCR, nu a tinut cont de anumite remarci care vin de la oameni care stiu ce spun.

Presedintele Iohannis nu prea mai avea incotro, asa cum e facuta Constitutia in momentul de fata. Nu cred ca acolo e vina, ci la cei care au gandit modul acesta pervers de a slabi Justitia si de a descuraja procurorii.

Bun, dar atunci cum mai functioneaza acest mecanism al echilibrului si controlului reciproc? Avem in fata un Guvern, un Parlament despre care organisme internationale, dar si foruri de profesionisti din tara au spus ca au promovat o lege proasta. Si, totusi, presedintele, cealalta parte a Executivului, trebuie sa o promulge. Se pare ca avem o problema mai mare decat o anumita lege, un anumit guvern.

Evident. Din punctul meu de vedere si al nostru, al Miscarii Romania Impreuna, in mod clar avem probleme de neclaritati si de dezechilibre, asa cum ele sunt interpretate in momentul de fata vizavi de prevederile Constitutiei si unul dintre obiectivele pe care noi le avem in programul politic, pe care il vom lansa la toamna, este o reforma a statului.

Care va implica si o reforma constitutionala?

Da, si o definire mai clara a atributiilor puterilor in stat si a raportului dintre diferitele puteri, tocmai pentru a avea acest check and balances foarte clar explicitat.

Optiunea e spre un regim prezidential, unul parlamentar sau o redefinire a semi-prezidentialismului?

Regimul semi-prezidential definit clar; semi-prezidential inseamna ca presedintele are jumatate de putere si cealalta jumatate e in alta parte. Jumatatea asta de putere insa trebuie sa fie efectiva. In momentul de fata, evident ca Parlamentul este institutia suprema care reprezinta poporul, dar atunci cand ai o majoritate in Parlament care abuzeaza - pentru ca asta se intampla acum, intr-o democratie nu transformi statul in dictatura dupa ce ai castigat alegerile - trebuie precizate mai clar niste lucruri.

Atunci cand sunt unii in Parlament care abuzeaza de puterea pe care o au, presedintele ar trebui sa aiba posibilitatea sa intervina. La fel, in raport cu Guvernul, unde nu e clar mereu cine ce putere are. Si ajungem cu astfel de precizari, care pot fi ambigue, la Curtea Constitutionala, care e o institutie esentiala intr-un stat de drept.

Aveti incredere in deciziile Curtii?

Curtea Constitutionala este Curtea Constitutionala a Romaniei si, daca as spune ca nu am incredere in CCR, ar fi foarte grav intr-un stat de drept. Eu spun ca am suspiciuni vizavi de onestitatea unor oameni care lucreaza la CCR si ca trebuie sa ne asiguram pe viitor ca aceia care sunt numiti acolo sunt in afara oricarei umbre de indoiala ca nu ar fi obiectivi.

Cum ne asiguram?

Cred ca trebuie modificate criteriile de numire si mai ales modul in care se face numirea. Nu cred ca oameni politici ar trebui sa mai intervina, sa mai interfereze cu procesul de numire a judecatorilor la Curtea Constitutionala.

Sunteti un bun cunoscatorr al Bruxelles-ului, al institutiilor europene, al birocratiei de la Bruxelles. Cum arata ultimele reactii venite de acolo? Sunt voci care spun ca sunt reactii mai moi decat cele din alta vara, cea a lui 2012.

As spune ca sunt cunoscator nu doar al Bruxelles-ului, ci si al politicilor europene si al Uniunii Europene, care nu inseamna doar Bruxelles. Sper ca in lunile si anii care vin, actionand politic aici, in Romania, sa conving pe cat mai multi romani ca Uniunea Europeana nu inseamna si nu trebuie sa insemne niste birocrati la Bruxelles. Uniunea Europeana suntem si noi.

Intrebarea ramane.

In primul rand, nu as pune pe acelasi nivel Comisia de la Venetia, care apartine de Consiliul Europei, o institutie a Europei in sens larg, nu una a UE, si Comisia Europeana, care este o institutie cheie a Uniunii Europene.

Cand Comisia de la Venetia vine cu recomandari, dar sunt recomandari din partea unor experti recunoscuti de toate tarile care au aderat la Consiliul Europei si au reprezentanti acolo, nu prea se intampla sa nu le iei in considerare, de vreme ce ai cerut un punct de vedere.

Comisia Europeana e altceva. Romania face parte dintr-o uniune care are reguli si o legislatie proprie, care se aplica automat si in Romania. Toata legislatia europeana are la baza principii si valori care sunt definite in tratatele europene. Acolo, independenta Justitiei si statul de drept sunt foarte clar precizate si stau la baza pozitiilor pe care institutiile europene le iau in raport cu statele membre. Impresia mea a fost si pana acum ca CE a spus de fiecare data foarte clar ce avea de spus.

Dar sa ne fie foarte clar: nu Comisia Europeana face legislatia in Romania, nu Comisia Europeana trebuie sa stea de paza la parlamentarii romani, trimisi in Parlament de romani, si care sa voteze legile acolo. Cu toata experienta de la Bruxelles, sau cu atat mai mult, eu militez ca romanii sa isi rezolve problemele care tin de democratie si de viitorul lor si sa nu ne uitam peste gard, sa asteptam de la europeni sau de la americani sa vina sa ne rezolve problemele.

Va spun o experienta de stiri. In momentul in care e o problema pe agenda, reactia unei institutii europene e mult mai citita decat o reactie politica interna. Asteptarea exista.

E un lucru bun ca romanii au incredere in Uniunea Europeana si eu asa interpretez.

Asta inseamna, in interpretarea mea, ca romanii au incredere in primul rand in valorile si principiile europene. Si pentru ca au incredere in valorile acestea, se asteapta ca si institutiile europene sa isi spuna clar punctul de vedere.

Sau poate se simt abandonati in tara de institutiile interne.

Da, dar aici haideti sa ne privim direct in ochi si sa ne spunem ca nu putem sa ne simtim abandonati decat atunci cand ne lasam abandonati in voia sortii.

Eu cred ca nu avem de la cine sa ne asteptam sa vina sa ne mobilizeze si sa schimbe lucrurile in Romania, noi trebuie sa o facem. In momentul in care majoritatea romanilor va intelege lucrul acesta, ca schimbarile nu vor veni din afara, ci trebuie sa vina din interior si ca perceptia Romaniei in exterior va depinde de modul in care romanii se vor mobiliza, in momentul acela ne va fi clar ca vremea asteptarilor a trecut, ca nu mai trebuie sa asteptam ca altcineva sa faca ceva si ca trebuie sa avem incredere in noi insine.

Ajungem si la proiectul politic pe care il propuneti. Un intermezzo pana acolo: Candidati la prezidentiale?

Nu stiu, nu am luat o decizie. In primul rand, o eventuala decizie va depinde de multe lucruri. Pentru mine, principalul obiectiv e ca, la sfarsitul lui 2019, Romania sa aiba un presedinte democrat, care sa apere valorile si institutiile democratice.

Asadar, nu inlaturati optiunea unei candidaturi.

Nu inlatur deloc. Am lansat o oferta politica, un partid politic si obiectivul e sa folosim toate campanile electorale, si alegerile, pentru a ne promova acest program politic si pentru a le arata romanilor ca exista o alternativa. Noi asa am interpretat participarea slaba la vot la sfarsitul lui 2016, ca oferta politica era insuficienta.

Dacian Ciolos nu inlatura optiunea unei candidaturi pentru Cotroceni, dar spune ca decizia nu e luata

Regretati ca nu ati fost atunci mai ferm si ca nu v-ati indemnat electoratul fie inspre PNL, fie inspre USR? Poate ar fi fost alt rezultat?

E evident ca fiecare trebuie sa aleaga cu cine voteaza. Eu am spus: Votati cu orice partid care apara niste principii si niste valori care sa stea la baza reconstructiei Romaniei. Dar eu chiar cred in capacitatea romanilor de a decide ei insisi cu cine sa voteze.

Mai au nevoie si de ofertele politice.

Evident. Nu cred insa ca rolul unui politician, al unei persoane publice trebuie sa fie acela de a manipula constiinta unui om, ci de a-l ajuta sa isi trezeasca constiinta si sa ia decizii in cunostinta de cauza, asta e esential.

Noi avem nevoie de romani cu ambele picioare pe pamant si cu mintea clara si lucida.

Bun, dar cum ajungem noi la un asa electorat?

In primul rand, oamenii care stiu ce e de facut in Romania sa inceapa sa vorbeasca si sa vorbeasca in jurul lor, sa vorbeasca cu ceilalti.

Stiti ce am constatat? Cand am lansat Platforma 100, anul trecut, am avut cateva zeci de mii de oameni care s-au inscris atunci in platforma si care asteptau sa vina cineva, sa le spuna ce sa faca. In momentul in care am lansat comunitatile locale ale platformei, care au la baza exact decizia asta a unor indivizi de a actiona impreuna pentru anumite proiecte, am avut surpriza placuta sa vad cum multi oameni care aveau sentimentul ca sunt singuri si ca altii nu gandesc la fel, cand s-au intalnit intre ei, dupa doar cateva saptamani au inceput sa puna in practica tot felul de proiecte.

Proiecte care in aparenta pot sa para marunte, legate de interese civice in localitatea in care isi duc traiul.

Dupa cateva luni, deja e o emulatie acolo: sunt oameni care simt ca nu sunt singuri, ca impartasesc aceleasi principii. E nevoie de un pic de timp pentru asta, dar mi se pare elementar si esential sa fim in masura sa canalizam energia importanta care s-a mobilizat pentru a protesta, pentru a spune ce nu vrem in Romania, sa o canalizam asadar in anii urmatori spre proiecte in care oamenii sa poata spune ce vor pentru Romania.

Protestele sunt sociale. Au ele si un vehicul politic?

Eu cred ca acum au si vehicul politic.

Va asumati aceasta reprezentare?

Evident, si noi, alaturi de altii, ne asumam, acesta a fost sensul pentru care am inceput cu o miscare civica, care sa nu se focalizeze doar pe a protesta, ci la un moment dat pe constructia unui alt mod de a actiona, atunci cand nu-ti convin anumite lucruri.

In ce stadiu sunteti acum cu partidul politic?

Partidul politic este in constructie pe teren in momentul de fata, lucram pe mai multe planuri: constructia structurilor in teritoriu, elaborarea programului politic, la care lucram deja de aproape un an de zile in comunitatile tematice din platforma civica si caruia ii dam un contur politic.

Spuneti ca inainte de a va asuma o identitate ideologica, ati facut aceasta miscare inversa, de a construi practic comunitatea.

Modelul nostru ideologic, daca vreti, era acela ca noi trebuie sa construim o Romanie bazata pe niste principii si valori si pe acest fundament - cinste, profesionalism, transparenta, onestitate, integritate - sunt lucruri care trebuie facute in Romania. Si pentru asta nu a trebuit sa citim nu stiu cate carti de filosofie politica, ci dupa un an la guvernare, stim foarte clar ce e de facut in Romania.

Unele reforme le-am inceput inca din 2016, nu am avut atunci sustinerea politica sa le ducem mai departe, dar noi nu venim de pe strada sau din birouri, noi venim dupa un an de guvernare transparent, in care am facut niste lucruri impreuna cu oamenii. Acum vrem sa propunem ceva mai structurat si pe termen lung.

E, totusi, o parte grea, aceea a negocierii unui numitor comun a multor idei, propuneri.

Veti vedea, cand vom prezenta programul politic, ca venim chiar cu o integrare a ideilor, nu doar cu o negociere a lor. Vom concentra programul politic pe sapte teme mari, teme care, fiecare, integreaza obiective si masuri care vizeaza mai multe domenii ministeriale, daca vreti.

Noi vrem sa aratam, in programul politic, ca se poate dezvolta coerent Romania, nu luata bucata cu bucata.

Vizati o regandire administrativa, un proiect de regionalizare?

Vizam o reforma a statului, care va include si aceste elemente. Prima mare teama include si o reforma si o profesionalizare a administratiei publice. Reforma constitutionala, clarificarea rolurilor institutiilor in stat, reforma administratiei, inclusiv a eficientei administratiei publice locale.

Vreau sa ne referim putin si la acest nume, de Miscare. Partidul politic, ca institutie, in cam toate sondajele de opinie si nu doar in Romania, are un capital de incredere scazut. Evitandu-i denumirea, nu contribuiti de fapt la aceasta delegitimare a partidului politic, care este, totusi, element esential al procesului democratic?

Eu cred ca important este ca oamenii sa aiba incredere in actiunea politica si nu in numele sau cuvantul din titlul unui partid.

Bun, dar ati facut o alegere pragmatica.

Am facut o alegere care tine de realitate. Multe partide, prin ceea ce au facut, s-au delegitimat si, mai mult, au delegitimat ideea de politica si de partid politic. Ce au vazut multi romani in Romania, de aproape 30 de ani? Ca in partide au intrat oameni care aveau bussines-uri, care aveau interese personale de aparat, ca si-au promovat prieteni, rude si partidul a devenit aproape sinonim cu grupul de interese, care arunca un os celor care voteaza si putina carnita cu cateva luni inainte de alegeri, cand se voteaza pe baza rulanta pensii speciale si cresteri salariale.

Problema mea nu e ca un partid sau altul se discrediteaza, asta e problema acelor partide. Problema mea e ca se discrediteaza ideea de politica, idee care inseamna sa-ti dedici energia, competentele si timpul pentru interesul general.

Democratia are la baza actiunea politica si ar trebui sa aiba la baza tot mai mult si actiunea civica. Nu intamplator am inceput cu o miscare civica si am continuat cu un proiect politic, pentru ca reformarea politicii in Romania in anii care vin ar trebui sa plece din aceasta mobilizare civica.

E societatea indeajuns de pregatita pentru asta? Ma gandesc la cultura politica, la educatie, si nu in orasele mari, ci in tara.

Eu vad un lucru: ca societatea romaneasca are mecanismele si mijloacele de a se mobiliza pe termen scurt, atunci cand ajunge cutitul la os si atunci cand arde. Nu mai sta sa astepte sa explodeze mamaliga, asa cum se spunea despre romani in perioada comunismului.

Bun, dar de combustia asta rapida se alege ceva a doua zi?

Nu e doar o combustie. Vedem de sapte sau sase ani ca miscarile civice au pus capat unor proiecte cate puteau sa fie nocive pentru Romania.

Politicienii au tinut cont de aceste mesaje, dar din pacate au tinut cont de frica, nu pentru ca ar fi inteles in profunzime mesajul transmis de oamenii din strada. Daca ar fi inteles in profunzime, politicienii ar fi folosit anul 2016 ca sa-si reformeze partidele, ca sa fie o oferta politica in asa fel incat sa nu fie o presiune pe un prim-ministru tehnocrat sa candideze, pentru a exista o alternativa.

Si pentru asta au iesit oamenii in strada la sfarsitul lui 2015. Din pacate, multi dintre liderii politici din Romania nu au inteles acel mesaj si masurile pe care le-au luat atunci au fost de frica, dupa care au revenit la naravurile lor.

Aceasta miscare civica incepe sa fie structurata. Mi se pare esential sa trecem masiv la etapa urmatoare, din care din miscarea civica sau sustinuta de ea sa se nasca si o constiinta politica, dar in termeni de polis, de interes al cetatii, pentru ca de aici vine termenul de politica, nu de la hotie, nu de la smecherie.

Ce electorat vizati?

Ii vizam pe toti aceia care pana acum au fost dezamagiti de politica, au avut impresia ca nu poti sa actionezi cinstit si eficient in politica si au abandonat chiar si interesul civic.

E un bazin electoral vulnerabil - nehotaratii, ale caror caracteristici sociale nu sunt asa unitare.

Cand ma intrebati pe cine vizez, nu vreau sa intru intr-o dezbatere sociometrica. Ne uitam foarte atent la modul in care e structurata societatea romaneasca, la modul in care diferite categorii din societate percep anumite mesaje, dar ma intereseaza, dincolo de orice procent, sa vad ca renaste in Romania increderea ca institutiile democratice pot sa duca la o Romanie prospera.

Pentru asta, romanii trebuie sa se intoarca cu fata la interesul general al Romaniei si eu cred ca o miscare politica poate sa faca acest lucru prin exemplul propriu.

M-ati intrebat cui ne adresam - ne adresam tuturor acelor romani care cred ca Romania poate fi schimbata prin implicarea lor. Nu intamplator am pus numele Romania Impreuna - chiar cred ca asa putem face lucrurile. Asta a pornit si de la modul in care eu am decis sa ma implic, am facut-o pentru ca am avut prieteni, fosti colegi, colaboratori in jurul meu care au decis sa faca acealasi lucru.

Cum arata masuratorile interne, cum s-a pozitionat proiectul politic, partidul?

Noi am facut o analiza sociologica cu putin timp inainte de a depune la tribunal documentatia de inregistrare a partidului, pentru ca am vrut sa fim convinsi ca romanii asteapta, intr-adevar, un nou partid politic.

A reiesit ca romanii asteapta un nou proiect politic si ca acesta ar putea avea sustinere. De atunci nu am mai facut masuratori, vom face din nou in toamna, deocamdata ne concentram pe structurarea si consolidarea acestui partid. Inainte de a face masuratori, trebuie sa ai ce sa spui romanilor.

Primul test: europarlamentarele. Candidati?

Nu am luat nicio decizie pentru niciun candidat la niciun tip de alegeri.

Daca veti merge singuri sau in alianta cu alt partid ati discutat?

Nici asta nu e decis, e un subiect deschis insa. Evident ca prima optiune a unui partid nou este sa mearga la primele alegeri singur, ca sa se testeze. Obiectivul nostru se indreapta in primul rand spre alegerile parlamentare din 2020, cand in mod clar trebuie sa castigam alegerile si sa fim parte - daca altfel nu se poate - a unei majoritati politice care sa sustina un proiect politic avand la baza principiile si valorile in care credem.

Din 1990 incoace vorbim despre alianta de dreapta care sa se opune PSD-ului, sub diversele denumiri postdecembriste. Suntem tot acolo cu dezbaterea?

Discutiile pe care noi le avem cu alti parteneri politici, pe partea dreapta, de centru-dreapta, fortele democratice care vor o Romanie cinstita si prospera - doar prospera au vrut-o si altii, dar sa aiba posibilitatea sa ia si ei din prosperitatea asta si sa o duca spre buzunarele lor - mesajul e in primul acela de a oferi romanilor o alternativa.

O alternativa la modul in care se face politica. Cred ca Romania nu va progresa dintr-o lupta impotriva PSD-ului, nu asta trebuie sa fie obiectivul, asta e un mijloc.

Avem nevoie de o adunare a fortelor politice, dar in jurul unui proiect pozitiv, nu in jurul unui negativ.

Romanii trebuie sa aiba timp sa viseze la viitorul lor, nu sa aiba cosmaruri cu ceea ce se intampla in momentul de fata.

Nu excludem nicio alianta, avem deja colaborari, cu USR-ul avem cateva proiecte.

Nu prea am vazut eforturi comune cu PNL.

Am avut si cu PNL anumite iesiri, a fost si o conferinta de presa la un moment dat, inaintea unui protest, avem contacte si cu PNL, de altfel si in PNL sunt oameni cu care am colaborat in Guvern.

Oferte politice de la PNL, USR ati avut? Sa preluati conducerea USR, de pilda.

Nu se pune problema asa. Sa incetam cu discutia asta in care impresia e ca un partid este un obiect pe care il iei de pe jos si il bagi in buzunar si fugi cu el undeva.

Cum sa ai incredere intr-un partid cand lasi impresia ca un partid este al unui om? E pacat ca unele partide promoveaza aceasta idee, au nevoie doar de figuri de lipit pe afise.

A functionat politica romaneasca in cultura personalizarii.

Trebuie sa pui si imaginea unor oameni care fac lucruri, pentru ca oamenii fac lucruri, pana la urma. O institutie politica nu trebuie insa sa stea intr-un om si un om nu trebuie sa fie starostele unui partid.

Miscarea Romania Impreuna nu e partidul meu sau al celor noua fondatori.

Credeti ca veti avea contracandidat la sefia partidului?

Eu sper sa fie. Nu ma intereseaza o functie de dragul functiei, o functie este pentru a atinge un obiectiv.

Spuneti ca e pagubos ca institutia sa stea intr-un om. Aveti incredere ca DNA va functiona, de maine, optim? Pana la ora asta, avem numai doi procurori inscrisi la concursul pentru sefia institutiei.

Eu stiu un lucru, cu certitudine: acolo sunt foarte multi oameni profesionisti si sunt oameni care si-au dovedit profesionalismul. Nimeni nu poate acuza o institutie intreaga pentru eventualele erori ale unuia sau altuia. Asta se incearca de mai bine de un an de zile: sa se generalizeze un oprobiu public asupra unei institutii, pentru ca, din interpretari mai mult sau mai putin bazate pe argumente, sunt atacati unul, doi, trei procurori.

DNA e o institutie esentiala - nu e singura - in lupta anticoruptie si a dat rezultate. A inceput sa dea rezultate abia de cativa ani - trei, patru, cinci, sase ani - asta e coincidenta curioasa: abia din momentul in care a inceput sa dea rezultate, a inceput sa fie atacata de unii dintre cei care aveau impresia ca tara este a lor. Asa cum partidul e al lor sau Guvernul e al lor, dupa ce l-au ocupat, aveau senzatia si ca tara e a lor.

Doua candidaturi avem pana luni la pranz, dintre atatia procurori. (Intre timp, sunt patru candidaturi depuse - n.red.)

Exista riscuri. Asta arata ca foarte multi procurori incep sa nu mai aiba incredere in faptul ca aceia care ii selectioneza au criterii profesioniste. Asta a propos de amestecul politicului in numirile procurorilor-sefi, ceea ce ministrul Justitiei spunea sus si tare ca e un mecanism democratic.

E un mecanism democratic in state in care exista sisteme de auto-control, dar nu intr-un stat in care ministrul Justitiei are impresia ca presedintele tarii trebuie sa fie un notar care sa ii avizeze fara niciun comentariu decizia lui, si dupa ce CSM a dat un aviz negativ.

E important sa dam un semnal magistratilor, ca nu sunt singuri.

Purtam acest dialog in ziua in care doamna Viorica Dancila isi face bilantul dupa sase luni de mandat. Un bilant, pe scurt, cum il evaluati?

Din pacate, cuvantul cu care pot sa caracterizez ce se intampla - dar sa fim seriosi, doamna Dancila are doar titlul de prim-ministru si imi pare rau pentru dansa - in guvernarile Dragnea e risipa. E o risipa de energie a oamenilor care trebuie sa stea de paza la Guvern si Parlament, pentru a fi siguri ca viitorul lor nu e complet distrus. E o risipa de resurse, pentru ca atunci cand ai o crestere economica printre cele mai mari din Europa, dar trebuie sa te indatorezi ca sa iti poti plati cheltuielile, se cheama risipa.

Daca cu cat castigi mai mult, cu atat te indatorezi mai mult, asta se cheama risipa si indatorarea asta se face pe spatele viitoarelor generatii. Asta inseamna ca cresterea economica nu se duce in buzunarele romanilor, nu e transferata si transformata in bunastare. In cel mai bun caz e vorba de incompetenta, dar poate sa fie mai mult, si anume oameni care sunt pusi pe capatuiala, pentru ca au senzatia ca Guvernul e un instrument prin care ei se imbogatesc, ca sa isi plateasca oamenii, pentru a castiga viitoarele alegeri.

In logica asta suntem, din pacate, in politica din Romania: ajungi la guvernare ca sa castigi urmatoarele alegeri, nu ca sa dezvolti tara. Asa ajungem la aceasta risipa de timp, de energie, de resurse si de incredere.

Romanii isi pierd increderea in viitor, ca pot sa duca un trai decent in Romania. Asta este esential in viitor: sa redam increderea romanilor si sa aratam romanilor ca pot sa schimbe Romania daca se implica si ei, nu prin asteptare, nu avand asteptari de la altii.

Puneti o mare responsabilitate in mainile fiecaruia. Revenim la acest moment, aproape ciclic, in care spunem ca Romania are nevoie de elite.

Eu cred ca Romania are nevoie de talpa, de o talpa asezata, pentru ca pe aceasta talpa a tarii se vor aseza si elitele. Nu cred ca elitele pot sa apara din neant. Elitele apar dintr-o miscare si dintr-o determinare ale unor mase de oameni. Masa asta, ca sa fie critica si sa produca schimbari, trebuie sa fie determinata. Nici nu e nevoie, in stadiul acesta, sa fie majoritara, ci determinata si sa se implice.

Daca 10% dintre romanii convinsi ca Romania poate sa fie si altfel s-ar implica maine in politica, va garantez ca lucrurile pot fi cu totul altfel.

Suntem in acest an al Centenarului. Apare ritmic in discursul politic si cam atat. Ati spune ca Romania celor 100 de ani e un proiect reusit sau esuat?

Romania e un proiect reusit, pentru ca suntem inca in statul numit Romania si asta e deja o prima dovada a reusitei. Putea sa fie un proiect si mai reusit. De cand statul roman modern a fost creat, Romania a trecut prin multe rele, dar s-a consolidat ca stat.

Romania are toate ingredientele de a deveni un stat modern in adevaratul sens al cuvantului, unul care sa ofere cetatenilor sai perspective de dezvoltare si bunastare.

Cand vorbim de un stat, vorbim si de o natiune, de o identitate, or aceasta e solida in masura in care are la baza niste valori si mai ales o credinta pozitiva a oamenilor. Un stat se dezvolta pozitiv atunci cand oamenii care traiesc acolo gandesc si actioneaza pozitiv. Cand e degringolada si dezorientare, statul nu are cum sa evolueze bine. Am convingerea ca societatea romaneasca de astazi e pe calea cea buna.

Nu pot sa spun acelasi lucru despre majoritatea clasei politice, despre institutii ale statului, dar societatea e pe calea cea buna.

Aveti aceasta imagine si in afara Bucurestilor, mergand prin tara.

Mai ales in afara Bucurestilor am aceasta imagine si incredere. O sa va surprinda poate: inclusiv in mediul rural am aceasta incredere in oamenii care au forta sa schimbe lucrurile in bine.

Apropo de Centenar, in 2016 am inceput sa pregatim acest Centenar, pentru ca am considerat ca poate fi un moment de restart. Daca Romania in 100 de ani a inregistrat evolutii, am considerat ca e momentul pentru anii care vin, pentru urmatorul secol, sa se concentreze pentru a da consistenta bunastarii.

Am propus atunci sa ne unim fortele si sustinerea - si am propus partidelor politice sa se uneasca in jurul unor mari proiecte de infrastructura. Dintr-o lista lunga, am zis macar cele trei spitale regionale, pentru care erau deja banii europeni si macar autostrazile care sa traverseze Carpatii.

Macar la 100 de ani dupa crearea statului roman modern, asadar, sa fi avut proiecte de infrastructura care sa faca legatura efectiva intre regiunile istorice. Era vorba de Autostrada Pitesti-Sibiu, unde avansasem cu proiectul de fezabilitate, si lansasem documentatia pentru studiile de fezabilitate pentru Autostrada Tg. Mures-Iasi. Din pacate, acolo au ramas.

Se spune ca avem aceasta voluptate de a trai dramele impreuna, nu si bucuriile. Cand e sa sarbatorim, cumva nu ne gasim la aceeasi masa.

Din pacate, ne e teama sa fim bucurosi, pentru ca ne temem de ce poate sa urmeze bucuriei. Aici e important sa intelegem ca acest ciclu se va intampla atata timp cat lasam ca bucuria noastra sa fie determinata de actiunea celorlalti.

Citește și:
Vasile Dîncu, întrevedere cu premierul Republicii Moldova Natalia Gavriliță: ”NATO nu caută o confruntare cu Federaţia Rusă”
Vasile Dîncu, întrevedere cu premierul Republicii Moldova Natalia Gavriliță: ”NATO nu caută o confruntare cu Federaţia Rusă”
Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a avut sâmbătă, 1 octombrie, o serie de întrevederi cu premierul Natalia Gavriliţa, cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor...
Cine e deputatul PSD surprins în ipostaze intime cu un tânăr: Absolvent de Teologie și fost primar
Cine e deputatul PSD surprins în ipostaze intime cu un tânăr: Absolvent de Teologie și fost primar
Deputatul Aurel Bălășoiu a fost surprins sâmbătă, 1 octombrie, în mai multe ipostaze intime alături de un băiat, motiv pentru care conducerea partidului a decis să-l excludă. Bălășoiu...