Capcanele lui Dan Barna

Marti, 01 Octombrie 2019, ora 12:50
16525 citiri
Capcanele lui Dan Barna

Ultimul sondaj IMAS, la comanda Europa FM, arata o poza de moment aparent inconfortabila pentru Dan Barna, candidatul aliantei care a reusit o victorie importanta la europarlamentare, ceea ce inseamna si un capital de pornire pentru candidatura la prezidentiale. Cand ai in fata un sondaj insa, contextul bate matematica.

Vezi cum arata sondajul IMAS pentru luna septembrie

Cum se explica scaderea lui Barna si cat de amenintatoare este candidatura lui Mircea Diaconu?

Este primul sondaj IMAS care ii masoara doar pe candidati, nu si pe posibilii prezidentiabili, ca pana acum: Dan Barna, nu si Dacian Ciolos (fata de cel de la inceputul lui august) - Alianta 2020 USR PLUS - Mircea Diaconu, nu si Victor Ponta si Calin Popescu Tariceanu, ca in IMAS-ul din 30 august - ProRomania si ALDE. Avem si un new entry, Theodor Paleologu, care candideaza sprijinit de PMP.

Stupoarea a venit de la ascensiunea lui Mircea Diaconu pana pe locul al doilea, detronandu-l astfel pe Dan Barna, in contul caruia nu par a se regasi procentele din august alocate lui Dacian Ciolos. Mai mult, candidatul Aliantei PLUS USR a pierdut doua procente, odata cu inchiderea inscrierilor in competia prezidentiala.

Orice masuratoare sociologica de acest tip este influentata, fireste, de context.

Ce s-a intamplat in luna septembrie, incat Klaus Iohannis sa isi consolideze si mai puternic pozitia de prima sansa, Viorica Dancila sa creasca patru procente, iar candidatul cotat pana de curand cu a doua sansa, Dan Barna, sa fie cel care pierde procente in intentia de vot?

* Criza guvernamentala, transformata intr-o criza politica si acaparata de cei doi candidati institutionali, presedintele Klaus Iohannis si prim-ministrul Viorica Dancila.

Guvernarea este, practic, nefunctionala de la iesirea ALDE de la guvernare, pentru ca presedintele refuza sa numeasca noi ministri, iar premierul refuza sa mearga in Parlament cu o noua formula guvernamentala, asa cum e regula atunci cand se modifica componenta politica.

Criza guvernamentala a devenit una politica si, pentru ca e vorba despre doi candidati in preliminariile campaniei electorale, un pretext pentru o confruntare avant la lettre. In locul unor confruntari de proiecte prezidentiale, avem o infruntare intre presedinte si premier. In locul unor dezbateri care sa puna pe agenda temele care privesc reformarea statului, suntem chemati sa ascultam contrele presedinte/premier, cu ritmicitate.

In acest context, scrutinul prezidential a fost acaparat de presedintele Iohannis si premierul Dancila, in ceea ce priveste comunicarea publica si ritualul campaniei. Cele patru procente in plus ale lui Dancila se datoreaza aproape exclusiv legitimarii ca adversar pe care a primit-o de la Klaus Iohannis.

* Victor Ponta si, marginal ca discurs, Calin Popescu Tariceanu au fost cei care si-au arogat pozitia de Opozitie fata de Guvernul PSD.

Victor Ponta a taxat fiecare declaratie si gest al premierului Dancila si a fost cel care a comunicat pe tema motiunii de cenzura. A dat senzatia ca formatiunea pe care o conduce este cea care are cheia si care poate inclina balanta in cazul motiunii.

In acest fel, Victor Ponta s-a strecurat pe agenda, itindu-si capul pe frontul ce parea confiscat doar de Dancila si Iohannis.

Procentele lui Victor Ponta masurate in august, tot de IMAS, sa avem aceeasi masura, erau 12,9%. In sondajul din septembrie, Mircea Diaconu, candidatul "lui Ponta" are 16,6%. Daca tinem cont si de procentele lui Tariceanu din august, 13,8%, observam ca Diaconu nu a reusit sa atraga si electoratul lui Ponta, si pe cel al lui Tariceanu.

E evident ca Diaconu ia voturi de la electoratul dezamagit ale PSD-ului, caruia i se propune totusi Viorica Dancila, dar fostul europarlamentar nu mai are unde sa creasca.

* Dan Barna a lipsit de pe agenda de prim-plan. Nu a intevernit in conflictul presedinte/premier si nici USR nu s-a auzit atat de puternic in chestiunea motiunii de cenzura, unde actorii principali - din punctul de vedere al comunicarii publice si, ca atare, al perceptiei, au fost PNL, Iohannis iarasi si Victor Ponta.

Nefiind o figura publica recognoscibila in sens larg, Dan Barna si-a concentrat campania pe o comunicare personala. Si-a spus povestea si a incercat sa coreleze propriul context de viata cu una dintre directiile majore de campanie: romanii fortati sa munceasca peste hotare, pentru a putea avea grija de ai lor, ramasi in tara.

In sine, aceasta strategie de personal branding este utila, dar ca etapa preliminara. Odata lansata candidatura, perceptia construieste pe ceea ce are deja si pe asteptarile deja create. Or, ce avea deja Dan Barna la intrarea in campanie este potentialul USR PLUS, cu promisiunea guvernarii, iar asteptarile electoratului erau in acelasi registru: constructie/reforma/guvernare.

Electoratul cunoastea deja USR PLUS si in acest registru recognoscibil se astepta sa il regaseasca pe Dan Barna. In loc de asta insa, strategii de comunicare au preferat sa se intoarca la etapa preliminara, de constructie de profil personal.

Dar capitalul USR PLUS e tot acolo si Dan Barna ramane candidatul cu potentialul de crestere cel mai bun. Nu e o garantie, e un potential si totul depinde de ce anume va propune ca oferta politica si cum anume va seta agenda publica, incat sa fie acolo temele lui.

* Si-a anuntat candidatura si Theodor Paleologu, cu o intrare foarte buna, de 7,7%, peste procentul partidului care il sustine, PMP.

Theodor Paleologu a intrat dinamic in campanie, a comunicat pe absolut toate temele de moment si s-a prezentat ca alternativa atat la Iohannis, cat si la Barna. Electoratul pe care l-a prins deja este un nucleu bine definit, cu pretentii, foarte atent la teme si activ pe Facebook.

Totusi, deconspirarea lui Traian Basescu drept colaborator al Securitatii (decizie a primei instante) nu a avut timp sa fie decantata in aceasta masuratoare si inca nu stim daca a fost afectata si campania candidatului PMP la prezidentiale.

La prima vedere, Paleologu a adunat voturi si de la electoratul lui Ciolos, pentru ca procentele nu se regasesc, matematic, la Dan Barna.

Sansa lui Theodor Paleologu era sa joace total cartea candidatului outsider, pe tiparul lui Zelenski, dar nu are cum sa faca asta, de vreme ce e sustinut de un reprezentat al sistemului, Traian Basescu.

Paleologu va fi candidatul care va dinamiza campania electorala si care va lansa provocari ludice, dar potentialul de crestere va depinde de esecurile celorlalti. Daca Dan Barna nu revine in forta, atunci Paleologu va putea ocupa un loc mai bun in tablou.

* Finalul de luna a adus cateva esecuri ale PSD - turneul ridicol al Vioricai Dancila in SUA si respingerea Rovanei Plumb, intr-un mod rusinos, la Bruxelles.

Sondajul IMAS nu masoara insa impactul acestor esecuri asupra candidatilor, mai ales asupra Vioricai Dancila, care a aparut iarasi in hainele mediocritatii si manevrelor de culise.

Un sondaj de opinie care masoara intentiile de vot nu este aritmetica, conteaza mai mult datele de context in care a fost realizat, decat permutarile de voturi de la un candidat la altul. Acest sondaj insa demonstreaza insa doua lucruri:

1) importanta corelarii candidaturii cu agenda.

Daca tema mare a agendei a fost criza guvernamentala, au avut de castigat candidatii care si-au corelat proiectul de candidatura cu tema. A fost relativ natural pentru Iohannis si Dancila, dar Barna a lipsit cu desavarsire si a decontat, asa cum reiese din sondaj.

2) importanta setarii temelor alternative pe agenda.

Cand nu te poti lipi de tema care confisca agenda decat marginal, scopul e sa gasesti temele alternativa. Aici e spatiul de crestere pentru Dan Barna si are suficient material de la PLUS USR sa o faca.

Citeste si:
Alexandru Rafila anunță când se va introduce certificatul verde. Cât de aproape este vaccinarea obligatorie
Alexandru Rafila anunță când se va introduce certificatul verde. Cât de aproape este vaccinarea obligatorie
Certifictul verde va fi introdus temporar, după o perioadă de trei săptămâni de creștere consecutivă a numărului de cazuri, a anunțat miercuri, 8 decembrie, ministrul Sănătății,...
Primăriile care nu au contract de salubrizare pe colectare selectivă a deșeurilor vor fi amendate. Ministrul Mediului amenință și cu plângeri penale
Primăriile care nu au contract de salubrizare pe colectare selectivă a deșeurilor vor fi amendate. Ministrul Mediului amenință și cu plângeri penale
Aproximativ 700 de localităţi din țară nu au contract pentru colectarea selectivă a deşeurilor, a anunțat miercuri, 8 decembrie, ministrul Mediului, Tanczos Barna. Acesta a amintit că...