Revizuirea Dosarului ICA, repusă pe rol la 8 ani de la condamnările definitive. Omul lui Dan Voiculescu la AVAS susține că procurorii DNA au falsificat prejudiciul

Jean Cătălin Sandu – omul lui Dan Voiculescu la AVAS, cel care l-a ajutat pe afacerist să ia pe nimica terenurile Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) – cere în instanță revizuirea condamnării din 2014, în urma căreia a primit 6 ani de pușcărie alături de patronul Antenelor. Jean Cătălin Sandu a fost complice la subevaluarea patrimoniului ICA cu 94,5%, iar acum acesta spune că specialistul DNA a falsificat raportul de expertiză.

Tribunalul București urma a se pronunța marți, 31 ianuarie, cu privire la cererea de revizuire formulată de Jean Cătălin Sandu, dar magistratul a decis să repună cauza pe rol pentru 01.03.2023, când vor avea loc dezbateri pe suplimentarea probatoriului.

Revizuirea lui Jean Cătălin Sandu împotriva deciziei definitive din Dosarul ICA este pe rolul Tribunalului București din 2019.

Pe scurt, fostul director general al Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) și-a întemeiat cererea de revizuire pe motivul că ar fi fost condamnat în baza unui înscris fals (raport de constatare tehnico-științifică nr. 288/2007) întocmit de un specialist DNA, la instigarea procurorului de caz Emilian Eva.

Jean Cătălin Sandu a fost găsit vinovat pentru complicitate la stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reală, a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar.

„Rezultă că inculpaţii din cauză, prin însuşirea Notei cu privire la privatizarea societăţii (n.r. – ICA), au stabilit cu intenţie o valoare a pachetului de acţiuni mai mică de 94,5 ori decât valoarea comercială a acestuia, valoarea totală a subevaluării fiind de 289.507.926.860 Rol (7.817.145 euro) calculată ca fiind diferenţa dintre valoarea de piaţă stabilită în baza raportului expertului evaluator (de 292.610.883.860 lei ROL) şi valoarea stabilită de A.D.S. prin raportul de evaluare simplificat (de 3.102.957.000 lei ROL)”, se arată în dosar.

Omul lui Dan Voiculescu la AVAS acuză procurorii de fals

„Revizuentul condamnat și-a întemeiat cererea pe cazul de la litera d), respectiv, procurorul ori persoana ce a efectuat acte de urmărire penală au comis o infracțiune în legătură cu cauza, arătând că specialistul DNA ce a întocmit raportul de constatare tehnico-științifică și procurorul de caz au săvârșit astfel de infracțiuni, și anume, fals intelectual și instigare la fals intelectual. În acest sens, se va observa că nu există vreo hotărâre judecătorească de condamnare pentru fals intelectual sau instigare la fals a vreunei dintre persoanele arătate, menționându-se că a intervenit prescripția răspunderii penale, proba urmând a se face în procedura de revizuire”, se arată în actele dosarului.

Pe data de 18.12.2019, Tribunalul București a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de fostul șef al AVAS împotriva deciziei de condamnare la 6 ani de închisoare în Dosarul ICA, pronunțată în data de 08.08.2014.

Reamintim că prin aceeași decizie Dan Voiculescu a fost trimis la pușcărie pentru 10 ani, din care a ispășit doar 3.

Tribunalul: „Raportul de expertiză nu e singura probă pentru condamnare”

Iată ce a notat judecătorul de la Tribunalul București în motivare:

• „După cum se poate lesne constata, falsul invocat de revizuent nu este hotărârea judecătorească atacată, sau vreun act al procurorului, ci este vizat un raport de constatare tehnico-științifică întocmit de un specialist din cadrul DNA, prin care a fost calculat prejudiciul în speță.
• Prin urmare, nu s-a reţinut nelegalitatea sau netemeinicia unei hotărâri judecătorești doar pentru faptul că în faza de urmărire penală a fost întocmit un raport de constatare tehnico-științifică ce nu corespunde realității.
• Astfel, chiar de-ar fi reale susținerile revizuentului cu privire la caracterul fals al acestui raport, convingerea instanței cu privire la vinovăția condamnatului nu s-a bazat exclusiv pe acest raport, ci pe ansamblul probelor administrate atât în faza de urmărire penală, dar și în faza de cercetare judecătorească.
• De altfel, în faza de cercetare judecătorească nu doar că această probă a fost pusă în discuția contradictorie a părților, dar putea fi combătută cu propunerea altor probe, așa cum s-a și întâmplat, astfel că nu s-a reţinut că această probă a fost singura care a determinat soluția de condamnare a revizuentului, aspect ce este contrazis și de considerentele hotărârii atacate în care sunt analizate ansamblul probelor ce au condus la soluția adoptată în cauză.
• Așa fiind, instanța de fond a apreciat că faptele și mijloacele de probă în baza cărora este formulată cererea nu sunt de natură a conduce, în mod evident, la stabilirea existenței unor temeiuri legale ce permit revizuirea, câtă vreme aspectele invocate în susținerea cererii de revizuire nu au fost reținute că ar fi dus la pronunțarea unei hotărâri nelegale sau netemeinice”, se arată în motivare.

De ce a trimis Curtea de Apel dosarul spre rejudecare

Pe data de 16.04.2021, Curtea de Apel București a admis apelul lui Jean Cătălin Sandu și a trimis cauza spre rejudecare pentru următoarele argumente:

• „În dezacord cu prima instanță, Curtea apreciază că simplul fapt că instanța de judecată a administrat și alte probe care au condus la pronunțarea unei soluții de condamnare nu poate conduce la pronunțarea unei soluții de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire.
• În acest sens, trebuie analizat în concret specificul mijlocului de probă care se susține că ar fi fost obținut în urma comiterii unei infracțiuni de către procurorul de caz și natura infracțiunilor deduse judecății.
• Astfel, se observă că în lipsa unei probe științifice cum ar fi un raport de constatare sau un raport de expertiză nu s-ar fi putut stabili dacă într-adevăr valoarea bunurilor respective a fost sau nu diminuată, împrejurare în lipsa căreia nu s-ar fi putut ajunge la condamnarea revizuentului.
• Infracțiunea prev. de art. 10 lit. a din Legea nr. 78/2000 (n.r. - infracțiunile asimilate faptelor de corupţie) nu poate fi dovedită cu martori, ci este necesară o probă științifică ale cărei concluzii, eventual să fie completate prin audierea unor martori. Același lucru este valabil și în cazul infracțiunii de spălare a banilor, raportat la modalitatea de comitere a infracțiunii reținută de instanță.
• Se impune administrarea unor probe pentru a stabili în concret dacă aspectele invederate de către revizuent sunt sau nu adevărate. Deoarece raportat la data comiterii presupuselor fapte a intervenit prescripția răspunderii penale, cercetarea cazului de revizuire urmează a se realiza de către instanța de judecată.
• De altfel, în acest caz, revizuire poate fi formulată și dacă s-ar dovedi netemeinicia hotărârii, nefiind necesar să se ajungă la o soluție diametral opusă. Pentru respectarea dublului grad de jurisdicție (la prima instanță neexistând o cercetare judecătorească) se impune trimiterea cauzei spre rejudecare”, se arată în motivarea CAB.

Sechestrul extins asupra tuturor bunurilor inculpaților din Dosarul ICA

Pe lângă pedepsele pronunțate în august 2014 pe numele lui Dan Voiculescu și ale celorlalți inculpați din dosar, Curtea de Apel Bucureşti a dispus totodată confiscarea mai multor proprietăţi, terenuri şi imobile aparţinând omului de afaceri, „care vor trece în patrimoniul statului libere de orice sarcini”.

Este vorba, printre altele, de „imobilul teren intravilan în suprafaţă de 29.220,03 metri pătraţi, situat în Bucureşti, sector 1, strada Gârlei nr.1D şi a construcţiilor aferente”, precum şi a altor două şi a construcţiilor aferente acestora, în suprafaţă de 4.457 de mp şi respectiv de 3.000 de mp, ambele situate în Bucureşti, sector 1, strada Gârlei, nr. 1B.

Judecătorii au mai decis confiscarea imobilului situat în şoseaua Bucureşti - Ploieşti, nr. 25 - 27, sector 1, compus din teren în suprafaţă de 4184,41 mp şi construcţie de 3.140 mp edificată pe o suprafaţă construită la sol de 1986,25 mp, care vor trece în patrimoniul statului.

Totodată, instanţa a confiscat de la Camelia şi Corina Voiculescu aproximativ 3 milioane de lei reprezentând contravaloarea a aproape 10 milioane de acţiuni deţinute la SC Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii SA (fostă SC ICA SA), donate de Dan Voiculescu fiecăreia.

ANAF nu a realizat nici până în prezent recuperarea totală a prejudiciului din dosarul lui Dan Voiculescu.

UPDATE Ședință de ultimă oră în cazul Tătaru. Ce se întâmplă cu cererea de ridicare a imunității

O ședința Biroului Permanent al Camerei Deputaților a avut lot vineri, în format online. Pe ordinea de zi s-a aflat transmiterea către Comisia juridică a scrisorii Ministrului Justiţiei,...

DNA a cerut aprobarea pentru o percheziție informatică și domiciliară a lui Nelu Tătaru, acuzat de luare de mită

Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat vineri, 11 octombrie, un aviz de la Camera Deputaţilor pentru a derula percheziţii informatice şi domiciliare ale fostului ministru al...