Recuperarea prejudiciilor sau povestea cu cocosu' rosu

Am aflat ca, unui condamnat dornic sa fie eliberat inainte de a-si ispasi pedeapsa, ii este de folos sa fi executat deja o anumita parte din detentie, sa fi avut o buna comportare in inchisoare, sa fi desfasurat o activitate cultural-educativa, sa fi lucrat la zdup si, daca se poate, sa fi tiparit cateva capodopere.

Corect, dar observ ca acestor conditii le fac fata indeosebi detinutii cu gulere albe. Simplii gainari, pungasi sau hoti ocazionali nu.

Acum cativa ani, fostul presedinte al Romaniei gratiase o femeie, mama a sase copii, condamnata la trei ani de inchisoare pentru furtul catorva lalele dintr-o florarie. Femeia isi ispasise o parte din pedeapsa, se purtase frumos in detentie si poate ca ar fi tiparit chiar best sellere, daca ar fi stiut carte.

Nici carte nu stia si n-avea idee cum e treaba cu Codul Penal si cu eliberarea conditionata. Nu se pricepea sa-si caute avocati de renume ca s-o scoata din necaz si, mai ales, nu avea bani cu care sa le achite onorariile. Singurul ei atu era ca achitase prejudiciul, respectiv cele cateva lalele. Dar asta nu impresioneaza pe nimeni in ziua de astazi.

Dimpotriva, cunosc cazul unui condamnat de lux, care n-a platit mai nimic dintr-un prejudiciu de 60 de milioane de euro, dar a fost eliberat fara probleme, mai ales ca umpluse o biblioteca numai cu scrierile sale.

Nu stiu cum se face, dar situatia puscariasilor de lux este exact invers fata de cea a femeii care sterpelise lalele. Au bani sa angajeze o droaie de avocati, dar n-au cu ce plati recuperarea prejudiciului. Devin deodata lefteri. Averile fabuloase dispar ca prin farmec. Si atunci insasi justitia trece cu vederea acest mic amanunt, intrucat de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere.

Cam asa a fost cazul dlui Dan Voiculescu, recent eliberat, despre care avocatul sau relata: "El are toata averea sechestrata. Nu are un leu disponibil, cu exceptia pensiei".

Ca urmare, de la fostul mogul al televiziunilor nu s-au recuperat decat vreo cateva procente minore din prejudiciu. Restul, pana la vreo 60 de milioane de euro, urmeaza sa fie recuperat din retinerile legale, care i se fac lunar in proportie de 30% din pensie.

Nu stiu exact cat ar putea fi pensia dlui Voiculescu, dar contand pe informatiile din presa si luand in calcul indexarea anuala, am calculat ca intreaga suma poate fi recuperata in 19.157 ani, adica in aproape douazeci de milenii!

Pe de alta parte, avocatul mogului se plangea de ANAF, ca acesta n-a pus in aplicare decizia de condamnare si ca, daca o punea si valorifica astfel bunurile sechestrate, "poate se acoperea prejudiciul".

Ca sa vedeti, pana la urma, nu condamnatul este vinovat ca nu l-a despagubit pe pagubas, ci pagubasul insusi, pentru ca nu si-a luat ce-i al lui! Si, culmea, se pare ca avocatul are dreptate: n-a sechestrat ANAF bunurile celui incriminat? Nu trebuia acelasi ANAF sa le valorifice? Altfel, de ce le-a mai sechestrat?

In opinia mea, asemenea fenomene aproape paranormale pot avea loc numai atunci cand pagubas este statul. Daca pagubas ar fi fost o simpla persoana fizica, n-am nicio indoiala ca ar fi stiut sa vina cu executorii judecatoresti si sa intre rapid in posesia bunurilor sau conturilor celui condamnat.

Pe urma, le folosea, le vindea, le inchiria, le dona, ma rog, facea ce vrea cu ele. Nimeni nu doarme in papuci, cand stie ca are o comoara sub scaun si nu trebuie decat sa se ridice in picioare, ca sa puna mana pe ea.

Nimeni, afara, bineinteles, de stat. Statul este un fel de persoana care doarme in papuci, cand este vorba de propriile sale interese. Asa se face ca un alt condamnat notoriu, fostul ministru Relu Fenechiu, aflat de cativa ani la mititica, este evidentiat cu o restituire de zero lei, din paguba pentru care a fost condamnat. Si nu-i singurul, lista e lunga.

La inceputul anului trecut, directorul de atunci al ANAF anunta ca a luat taurul de coarne, ca a infiintat o structura speciala care se va ocupa de recuperarea prejudiciilor din peste 10.000 de dosare si ca, in cadrul noii structuri, vor lucra 150 de inspectori numai pe acest domeniu.

Ati mai auzit de atunci ceva despre noua structura? Ati citit ceva despre cei 150 de inspectori? Stie cineva ce s-a intamplat cu cele 10.000 de dosare, din care trebuiau sa se recupereze bani garla?

Sigur ca, recuperand prejudiciile, statul si-ar putea astupa multe gauri negre din bugetul pus astazi la grea incercare, dar n-am vazut in programul de guvernare nicio masura care sa arate ca autorii s-ar fi gandit la asa ceva.

Astazi, acest colac putea fi aproape salvator pentru un buget saracit prin plati tot mai mari si incasari tot mai mici, cu care guvernantii nostri tocmai dau din colt in colt. Dar cine se gandea atunci la colace salvatoare, cand singurul gand era numai la pomeni electorale?

Degeaba zice proverbul, da-i, Doamne, romanului mintea cea de pe urma.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...