Daniel Barbu, simptomul unei boli cronice (Opinii)

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Joi, 12 Decembrie 2013, ora 20:25
2724 citiri
Daniel Barbu, simptomul unei boli cronice (Opinii)

Corecta reactia lui Crin Antonescu la ineptia scoasa pe gura fostului ministru al Culturii in privinta banilor alocati bolnavilor de SIDA. Intarziata, provocata poate de calculul electoral al prejudiciului provocat, dar corecta. La fel de adevarat ca Daniel Barbu nu ar fi trebuit sa astepte sa fie scos din guvern de presedintele PNL, ci ar fi trebuit sa plece din proprie initiativa.

Dar, din pacate, cazul Barbu nu este sigular, ci, as zice, simptomatic. Daniel Barbu nu este primul ministru care spune ineptii de proportii. Poate ca fostul ministru Culturii a stabilit un record absolut de cinism, pentru ca a lasat sa se inteleaga ca oamenii aceia ar trebui lasati sa moara.

Daca dl. Barbu ar fi abordat aceasta chestiune de exemplu, din perspectiva drenajului de bani de la buget facut de diferite firme de medicamente, care folosesc acest progam national ca pe o sursa de imens profit, am fi putut discuta despre un semnal de alarma in interes public, prost formulat.

Dar comparatia cu festivalul Shakespeare este halucinanta. Nu pentru ca teatrul nu ar fi important, dimpotriva, ci pentru ca nu poti sa faci cultura pe cadavrele unor oameni loviti de soarta. Sa nu uitam ca multi dintre bolnavii de SIDA au fost imbolnaviti de chiar sistemul sanitar din Romania. Statul are fata de ei o datorie suplimentara.

Dar cum spuneam, dl. Barbu nu este nici primul si probabil nici ultimul demnitar roman care se remarca prin declaratii cu totul si cu totul nepotrivite. Vi-l amintesc pe Dan Sova care a negat Holocaustul in Romania. In orice tara din lume un politician care face o asemenea prostie, fara sa fi reprezentantul vreunui partid de extrema, isi incheie cariera politica. Si totusi, dl. Sova a ajuns ministru dupa un scurt stagiu de perfectionare in chestiunea Holocaustului.

Ilie Sarbu ii caracteriza pe protestatarii in chestiunea Rosia Montana drept fascisti. Tata socru nici cu o dojana nu a fost atins. Tot atunci, Daniel Barbu ii caracteriza pe protestatari drept neonazisti. Exceptand o luneta sparta, n-a partit nimic.

Sa ni-l aducem aminte apoi pe Adrian Cioroianu ale carui perle ca ministru de Externe au facut furori, sa ni-l aducem aminte si pe dl. Baconschi cu a sa "mahala inepta". Am ales doar cateva exemple, echilibrat distribuite politic, ca si inadecvarea pentru pozitii inalte, insa lista e cu mult mai lunga.

Problema mi se pare cu mult mai grava decat o simpla scapare a cailor de catre un ministru sau altul. Este vorba de o mentalitate a demnitarului roman care nu intelege ca atunci cand ajunge in fruntea unei institutii de maxima improtanta si vizibilitate, ca atunci cand devine reprezentant al statului pe un anumit palier nu-si mai apartine in totalitate.

Acasa sa la el, dl. Barbu poate sa creada ce doreste domnia sa despre banii alocati bolanvilor de SIDA, dar atunci cand vorbeste ca ministru al Culturii este un reprezentant al statului. La fel dl. Sova are dreptul la o opinie privata despre Holocaust, dl. Baconschi poate sa nutreasca cel mai profund dispret fata de o anumita categorie sociala, dar un ministru al guvernului nu se exprima astfel despre un fapt istoric sau despre o anumita parte a cetatenilor romanii care ii platesc salariul.

Si nici nu are cum sa fie altfel cat timp inadecvarea nu a fost pana acum sanctionata rapid si drastic. Niciun ministru roman nu a fost pana acum demis urgent pentru asemenea scapari inacceptabile. Pozitia in partid, influenta in zona zero a puterii au fost mai tari decat standardele. Daniel Barbu este o exceptie, poate si pentru ca a calcat pe bec cu avizul pentru Rosia Montana, deci cazuse in dizgratie.

Dan Sova este omul de incredere al lui Victor Ponta. Desi prejudiciul, nu numai de imagine, adus PSD si guvernului Ponta a fost major, premierul a scocotit necesar sa il atentioneze mai in gluma mai in serios si apoi sa treaca mai departe, pe ideea ca oricum se uita.

Si are dreptate. Da. Se uita. Aici si este marea problema. Ca se uita foarte repede. Primul care tolereaza asemenea iesiri in decor este insusi electoratul. Exista un moment de enervare, o stupefactie de moment, dupa care subiectul se stinge fara urmari.

Ne-am obisnuit atat de tare cu inadecvarea, cu aruncare avorbelor, cu ineptia si grosolania incat ele chiar daca ne mai revolta pe termen scurt, nu lasa urme. Si cat timp asemenea declaratii nu sunt sanctionate de electorat, de ce ar fi ele sanctionate de clasa politica?

„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
#Daniel Barbu bolnavi de SIDA, #Daniel Barbu demitere , #ministrul Culturii